Cazania lui Varlaam, exponatul lunii februarie la Muzeul Municipal Dej

Exponatul lunii februarie, la Muzeul Municipal Dej, este Cazania sau Carte românească de învăţătura la duminicile de peste an, la praznice împărăteşti şi la sfinţi mari, a Mitropolitului Varlaam, prima carte românească tipărită în Moldova, în 1643, în tipografia Trei Ierarhi (Trisvetitele) de la Iaşi.

Expusă împreună cu un Evangheliar şi alte cîteva tipărituri religioase din secolul al XVIII – lea, Cazania, aflată în patrimoniul muzeului dejean, provine de la Biserica din Cetan, pentru care fusese achiziţionată de familia Galea, pe la 1800, la preţul unei perechi de boi, un preţ destul de ridicat pentru acea vreme.

Cazania sau Paucenia (cum mai era numită în epocă) a fost răspîndită în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, numărîndu-se pînă astăzi printre cele mai de seama scrieri din istoria culturii româneşti. Monumentalitatea şi importanţa lucrării se reflectă prin circulaţia sa neîntreruptă de-a lungul timpului. Considerată de Nicolae Iorga drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, ea conţine primele versuri în limba română, intitulate „Stihuri în stema domniei Moldovei”, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărţii.

Cazania are două părţi, prima cuprinzînd extrase din Evanghelie şi comentariul lor pentru 32 de duminici, în timp ce a doua povesteşte vieţile sfinţilor, ordonate calendaristic, de la Simion Stîlpnicul (1 septembrie), pînă la Tăierea capului Sfîntului Ioan (29 august).

În ce-l priveşte pe autor, Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului1580, într-o familie de răzeşi din Boloteşti, Putna. Numele său de mirean a fost Vasile Moţoc. De tînăr şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim, de pe valea pîrîului Secu, unde a învăţat carte, şi-a dezvoltat talentul de vorbitor şi scriitor şi a deprins limbile slavonă, latină şi greacă.

În anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaş, Varlaam (la vremea respectivă arhimandrit) a fost chemat la Iaşi şi numit în fruntea Mitropoliei Moldovei, în locul Mitropolitului decedat Atanasie. Ca mitropolit, Varlaam reuşeşte, cu sprijinul domnitorului Vasile Lupu, înfiinţarea primei tipografii româneşti din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. În acelaşi an, tot cu ajutorul domnitorului, întemeiază la Iaşi prima şcoala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovniceşti de la Kiev, înfiinţată acolo de Sfîntul Ierarh Petru Movilă. De asemenea, în timpul Mitropolitului Varlaam a fost zidită frumoasa şi renumita biserică a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitoria cea mai cunoscută a domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică a adus moaştele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol.

La propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rîndul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.

Parte a proiectul iniţiat de Muzeul Municipal Dej, prin care este pusă în valoare zestrea instituţiei, sărbătorindu-se totodată 90 de ani de la înfiinţarea muzeului, expoziţia, avînd ca punct de atracţie Cazania, a fost deschisă de directorul muzeului, prof. Constantin Albinetz, luni, 2 februarie, şi rămîne deschisă pentru public pînă la sfîrşitul lunii.

M.Vaida