Când intrăm în Schengen şi adoptăm euro

• Răspunsurile fostului negociator şef al României cu UE, Vasile Puşcaş •

Fostul negociator şef al României cu Uniunea Europeană, profesorul Vasile Puşcaş susţine că procentul ridicat de participare a românilor la votul din 26 mai arată creşterea îngrijorării cetățenilor față de modul cum liderii locali, naționali și europeni gestionează temele curente europene și locale. ”Cred că cel mai puternic semnal dat de alegătorii din România a fost că aceștia își concep identitatea și aspirațiile în legătură cu procesul integrării europene pe care-l doresc a fi continuat, intensificat și mult mai prezent în realitățile de la noi”, a afirmă Vasile Puşcaş într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj. Universitarul clujean precizează că, deşi rezultatul votului european recent este în măsură să ne insufle un sentiment de speranță pentru moment, depinde de autoritățile române și de cei pe care Bucureștiul îi trimite să lucreze în instituțiile europene dacă aceste aspirații ale electoratului din România vor ajunge să se concretizeze în bunuri comune europene, de care să aibă parte și cetățenii români.

Cât priveşte intrarea României în Schengen, aderarea la zona Euro şi ridicarea MCV, Vasile Puşcaş este de părere că aceste obiective vor putea fi atinse atunci când decidenții politici, economici, sociali și culturali români vor asuma responsabilitatea de a înscrie România ”durabil, sincer și fără șovăire” pe calea de viață europeană pe care o pavează politicile Uniunii Europene.

Rep: Domnule profesor, care ar fi, în opinia dumneavoastră, semnalul dat de români în urma scrutinului din 26 mai?

Vasile Puşcaş: Participarea cetățenilor români la scrutinul european din 26 mai a.c. a demonstrat că acestora le pasă de Țară. Ei își leagă destinul individual și comunitar de țara numită România a cărei dezvoltare o percep în strânsă interdependență de viitorul Uniunii Europene. Procentul participării lor la votul european recent organizat arată o îngrijorare crescătoare cetățenească față de modul cum liderii locali, naționali și europeni gestionează temele curente europene și locale, cum se raportează aceștia la misiunea pe care o au de a crea bunuri comune europene de care să beneficieze fiecare cetățean român și toți cetățenii europeni. Cred că votul european din România s-a adăugat fericit celorlalți votanți din Uniunea Europeană pentru a le spune tuturor liderilor ei politici, sociali, economici, culturali că adevărata și sănătoasa politică europeană se aplică și se resimte în primul rând la nivel local/regional/național. Pe scurt, cred că cel mai puternic semnal dat de alegătorii din România a fost că aceștia își concep identitatea și aspirațiile în legătură cu procesul integrării europene pe care-l doresc a fi continuat, intensificat și mult mai prezent în realitățile de la noi. Deci un mesaj pozitiv, constructiv, optimist care a pus la colț, deocamdată, pe țârcovnicii “nativiști”, căci la noi nici măcar “suveraniști” n-au apărut, locul lor fiind ocupat de un soi de așa-ziși  “autohtoniști” care nu se tânguiau că “alții” s-ar înfrupta din sudoarea poporului, ci doar pentru că nu ar putea să consume doar ei energia și rodul muncii națiunii române.

Rep: La nivel european s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot din ultimii 20 de ani. Ţinând cont de acest interes major al cetăţenilor față de procesul electoral, are Uniunea Europeană viitor sau lucrurile rămân în continuare confuze?

Vasile Puşcaş: Într-adevăr, și în celelalte state membre ale Uniunii Europene cetățenii au participat la votul european recent așa cum nu au mai făcut-o de aproape un sfert de veac. Ceea ce nu poate fi interpretat decât tot ca o îngrijorare sporită față de soarta actuală a Uniunii și perspectiva ei, dar, în același timp arată dorința europenilor pentru o transformare rapidă și consistentă a organizației cu sediul în Bruxelles. Dealtfel, deruta, confuziile și trepidațiile liderilor politici din statele membre și instituțiile Uniunii Europene la aflarea rezultatelor votului european, de la sfârșitul lunii trecute, ne arată că și ei au sesizat faptul că lucrurile nu mai pot continua în sensul “business as usual”. Doar că aceștia sunt pe cale să-și mai dovedească o dată neputința, căutând iarăși formule de estompare a voinței reale a cetățenilor europeni. Rămâne de văzut și dacă votanții amintiți au trimis în Parlamentul European o categorie de lideri capabili de constructivism, dedicație sinceră și pricepere de a servi binele comun european, deci al tuturor cetățenilor din Uniunea Europeană, oriunde s-ar afla aceștia.

Rep: În această perioadă au loc discuţii pentru posturile-cheie în instituţiile Uniunii Europene. Cum ar trebui să se raporteze România la acest proces de negocieri?

Vasile Puşcaş: Actualmente se anunță ocuparea a tot felul de posturi în viitoarea arhitectură politică a Parlamentului European. Dar adevărata “bătălie” se dă pentru poziția de președinte al Comisiei Europene și se fac teste pentru opțiunile de viitori președinți ai Consiliului European și  Băncii Centrale Europene. În ceea ce privește demnitățile din Parlamentul European, se exprimă pregnant algoritmul politic configurat de alegerile tocmai finalizate. Deși vedem că acesta dă mari bătăi de cap grupurilor politice europene, eu percep pozitiv faptul că primele două grupuri nu vor mai putea tranzacționa negustorește diferite poziții, ci vor trebui să antreneze negocieri dificile în care să includă atât poziția a treia (liberalii) și chiar a patra (Verzii), deci aproape toate forțele pro-europene, ceea ce ar putea da mai bună substanță viitoarelor decizii legislative europene. Iar faptul că toate mandatele europene din România declară că vor să se atașeze primelor trei grupări politice din Parlamentul European este un fapt favorizant potențialei reprezentări a opționalității românești. Această situație poate fi amplificată sau diminuată de modul cum decidenții statului român se vor implica în negocierile politice și interguvernamentale pentru pozițiile de președinte al Comisiei Europene și ceilalți demnitari din instituțiile europene. Aici se va vedea și dacă liderii din București au învățat ceea ce era trebuincios din experiența exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, în acest prim semestru al anului 2019.

Rep: Țara noastră își încheie în curând mandatul la președinția Consiliului Uniunii Europene. Cum ați caracteriza prestația țării noastre la cârma acestui for european?

Vasile Puşcaş: Am spus la începutul acestui an că mă voi exprima asupra modului cum România a gestionat mandatul președinției Consiliului Uniunii Europene doar după încheierea semestrului, când vom avea aproape toate elementele factuale pentru evaluări și caracterizări. În orice caz, mențin setul așteptărilor mele de la președinția românească a CUE pe care le-am anunțat tot atunci-onestitate, decență, eficiență. Dacă veți relua întrebarea în primele zile ale lunii iulie a.c. o să vă prezint opinia mea personală.

Rep: România are o serie de restanțe la capitolul integrare europeană. Printre acestea se numără aderarea la Schengen, trecerea la moneda euro și rezolvarea problemei MCV.  Va reuși țara noastră să rezolve aceste „dosare” în noua legislatură UE pentru a-și putea aprofunda integarea în UE?

Vasile Puşcaş: În răspunsul de la prima dumneavoastră întrebare am subliniat că un mesaj al cetățenilor români care au votat la scrutinul european anterior a constat în exprimarea dorinței de intensificare a procesului de integrare europeană, înscrierea lor totală pe calea de viață europeană. Aceasta însemnând și Spațiul Schengen, Zona Euro, Aria Libertății, Dreptății și Justiției, precum și celelalte componente ale politicilor Uniunii Europene. Dar vă asigur că aprofundarea integrării europene poate fi doar rezultatul modului cum noi înșine aplicăm, la noi acasă, politicile europene de dezvoltare și susținem comuniunea intereselor proprii în ansamblul interdependențelor complexe rezultate din aplicarea legislației comunitare și a deciziilor strategice integraționiste la luarea cărora sunt parte și reprezentanții noștri statali, guvernamentali, parlamentari etc. Desigur că adesea joacă un anumit rol și factorul conjunctural, inclusiv caracteristicile sistemului internațional, dar tocmai în astfel de împrejurări se validează sau nu calitățile leadership-ului local, național, european. Ceea ce constatăm cu toții este că astăzi România nu se află în Spațiul Schengen și nu a intrat în Zona Euro, iar o primă explicație nu poate fi decât aceea că liderii de la București s-au străduit să nu dovedească voință și seriozitate în aplicarea acquis-ului Schengen și Euro, conform Tratatului de Aderare, iar MCV-ul l-au transformat în instrument al tranzacționărilor politice din țară și luptelor interne de putere. Desigur, cu consecința determinării opțiunii unui mare număr de cetățeni români să aleagă calea integrării în alte state membre ale Uniunii și a favorizării competitorilor noștri din aceeași Uniune Europeană și dinafara ei. Așadar, rezultatul votului european recent este în măsură să ne insufle un sentiment de speranță pentru moment, dar depinde de autoritățile române locale și de cei pe care Bucureștii îi trimit să lucreze în instituțiile europene dacă aceste aspirații ale electoratului din România vor ajunge să se concretizeze în bunuri comune europene de care să aibă parte și cetățenii români. Iar în ceea ce privește cele trei praguri-Schengen, Euro, MCV-ele vor putea fi atinse atunci când decidenții politici, economici, sociali și culturali români vor asuma responsabilitatea de a înscrie România durabil, sincer și fără șovăire pe calea de viață europeană pe care o pavează politicile Uniunii Europene. Ceea ce eu cred că votanții români au și solicitat în 26 mai 2019!

Cosmin PURIŞ