Boc despre decizia CCR: Ne aflăm într-una dintre cele mai complicate situații de după 1989

Fostul premier al României, Emil Boc a comentat decizia Curții Constituționale a României prin care s-a stabilit că prevederile art. 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate. Boc spune că în urma acestei decizii, , din punct de vedere juridic, ne aflăm într-una dintre cele mai complicate situații de după 1989 iar pentru rezolvarea situației Guvernul poate trimite un proiect de lege la Parlament care să reglementeze domeniul care a fost declarat neconstituțional.
„CCR a spus că prin ordonanța de urgență nu se poate restrânge un drept sau o libertate decât prin lege adoptată de Parlament. Acest lucru înseamnă că toate actele date în baza acelei ordonanțe sunt nule din punct de vedere constituțional. Mai concret, toate amenzile date în baza acelei ordonanțe pot fi anulate în instanță dacă se solicită. Ele nu pot fi anulate de drept. Cel care a fost amendat să se adreseze instanței și să ceară anularea procesului verbal prin care a fost sancționat. Astăzi avem doar comunicatul CCR, care nu produce efecte juridice imediate. Doar decizia CCR produce efecte juridice după ce va fi publicată în Monitorul Oficial. Încă, teoretic, pot fi aplicate amenzi, însă după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial vor putea fi contestate. Curtea trebuie să motiveze decizia, însă e posibil ca decizia CCR să nu se publice până în 15 mai”, a spus fostul premier. Emil Boc spune că ca lucrurile să fie corectate e nevoie ca Guvernul să trimită un proiect de lege la Parlament care să reglementeze domeniul care a fost declarat neconstituțional.
„Cum se poate corecta? Până în 2003 se puteau restrânge drepturi și libertăți. În consecință, Ordonanța 1 din 1999 a fost legal adoptată pentru că Constituția de atunci permitea ca prin ordonanță de urgență să se restrângă drepturi și libertăți. Acum, Guvernul poate trimite un proiect de lege la Parlament care să reglementeze domeniul care a fost declarat neconstituțional”, spus Emil Boc. Fostul premier este de părere că în perioada stării de alertă nu va putea fi restrâns dreptul la liberă circulație decât prin printr-un act normativ adoptat în Parlament. „Povestea nu e încheiată pentru că din punct de vedere juridic ne aflăm într-una dintre cele mai complicate situații de după 1989. În 15 mai trecem la starea de alertă și se pune întrebarea dacă putem restrânge prin stare de alertă dreptul la liberă circulație. Starea de alertă nu se mai declară de președinte prin decret. Starea de alertă se declară de Comitetul Național pentru Situații de Urgență cu acordul primului ministru iar măsurile se iau în baza acelei decizii prin ordine și dispoziții date de autoritățile statului. Întrebarea care se pune este dacă se pot restrânge drepturi și libertăți prin stare de alertă. Punctul meu de vedere este că nu se pot restrânge astfel de drepturi decât printr-o prevedere legală adoptată prin Parlament. În consecință, dacă se dorește restrângerea unor drepturi, acest lucru se poate face doar printr-un proiect de lege trimis la Parlament. Dacă nu, starea de alertă va avea prevederi care nu vizează restrângerea de drepturi și libertăți.
La rându său, deputatul Horia Nasra susține că decizia CCR trebuie respectă. „Probabil că mulți dintre românii care s-au considerat nedreptățiți vor apela la această cale de atac ceea ce va duce la o supraaglomerare a instanțelor. Exact ce ne trebuia în această perioadă! Apoi, cum rămâne cu românii care au fost amendați, dar au și plătit amenzile? Asta să ne explice Orban! Și ar mai fi o altă categorie de cetățeni, cei care nu vor avea posibilitatea, din varii motive, să conteste amenzile. Cum veți gestiona, domnilor guvernanți, această situație astfel încât să putem spune că toți românii beneficiază de un tratament echitabil?”, a precizat Horia Nasra.

C.P.