Bobîlna: Alexandru Vaida Voevod s-a întors la locul copilăriei

Evenimentul, de mare ţinută istorică, desfăşurat luni după amiază în zona centrală a localităţii Bobîlna, a readus în faţa numerosului public momente esenţiale, emoţionante ale istoriei noastre interbelice.
Graţie unui proiect iniţiat de Asociaţia ,,Cura Tuam Animam’’, prezidată de dejeanul Nelu Anca, în colaborare cu Consiliul Judeţean Cluj, Centrul de Conservare şi Valorificare a Creaţiei Populare, autorităţile locale din Bobîlna şi deputatul Cornel Itu, simbolic, a fost adus acasă un ilustru politician din perioada interbelică, ce a luptat neobosit pentru drepturile naţionale ale românilor din Transilvania.

S-a… întors acasă, în localitatea în care a avut loc cea mai mare răscoală ţărănească din perioada feudală, Alexandru Vaida Voevod, despre a cărui origine istoricii consemnează următoarele: s-a născut în 1872 într-o familie românească veche şi bogată care se înrudea cu mari personalităţi politice şi bisericeşti din trecutul Transilvaniei, cu episcopii greco–catolici Ioan Bob şi Ioan Lemeni, iar bunicul său era Alexandru Buhăţel, participant la revoluţia din 1848. Strămoşii săi erau din Gîrbou şi fuseseră înnobilaţi la 15 noiembrie 1627 de către principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, motiv pentru care şi-a adăugat la nume titlul de Voevod.
A fost fiul lui Dionisie Vaida, participant la mişcarea naţională a românilor transilvăneni, pe care a sprijinit-o material şi moral, iar vărul său primar, preotul Gavril Vaida, a fost bunicul mamei lui Corneliu Coposu.

Şcoala primară a urmat-o la Cluj, iar liceul la Bistriţa şi Braşov, unde s-a format intelectual într-un mediu german, fapt care i-a permis înscrierea la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii din Viena.
S-a implicat în pregătirea şi desfăşurarea Conferinţei PNŢ din 10 ianuarie 1905 de la Sibiu care a adus triumful noului val activist din care mai făceau parte Iuliu Maniu, Aurel Vlad şi Nicolae Comşa. Ulterior, a activat ca deputat în Parlamentul Ungariei.
Deşi în 1905 Vaida a înregistrat un eşec în prima campanie electorală pentru Parlamentul Ungariei, el a fost ales ca deputat la mai puţin de un an , prin decretarea de alegeri anticipate. A reuşit să îşi păstreze mandatul pînă în 1918, cînd s-a destrămat imperiul.

Alexandru Vaida Voevod a avut o contribuţie deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Pe 29 septembrie ( 12 octombrie 1918, la Oradea s-au desfăşurat lucrările Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român. În cadrul acestuia s-a hotărît ca naţiunea română din Austro-Ungaria, ,, liberă de orice înrîuriri străine’’, să -şi aleagă ,, aşezarea ei printre naţiunile libere’’.
Rezoluţia Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida Voevod în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie. Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, unde cei 1228 de delegaţi aleşi ai românilor din Transilvania, Banat şi ?ara Românească au votat Rezoluţia Unirii care ,, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dînşii cu România’’.

După acest eveniment istoric, Vaida devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat şi s-a numărat între cei patru delegaţi ardeleni (alături de Vasile Goldiş, respectiv episcopii Iuliu Hosu şi Miron Cristea) care au adus regelui Ferdinand l, Rezoluţia Unirii pentru a fi semnată.

Alexandru Vaida Voevod a fost medic, publicist, om politic şi unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc, avînd multe funcţii de demnitate publică, între care se disting portofoliile de preşedinte al Consiliului de Miniştrii, Ministru al Afacerilor Străine, Ministru de Interne, Ministru al Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, Ministru al Industriei şi Comerţului şi Ministru Secretar de Stat.

Un eveniment pregătit cum se cuvine
Amplasarea bustului acestei personalităţi marcante care a contribuit la făurirea României Mari, a fost pregătit cu mai bine de un an în urmă, la iniţiativa deputatului social democrat Cornel Itu, un politician cu o prezenţă tumultoasă în procesul pregătirii şi elaborării legislaţiei necesare ţării, dar şi cu numeroase deplasări în Colegiu unde ascultă sfatul înţelept al bătrînilor, îi consiliază şi le reţine păsurile tinerilor pentru a nu patina pe drumurile vieţii, iar ca bun inginer şi om de administraţie îşi ajută primarii în implementarea multor programe asumate de comunităţile din zona Dejului.

În context se înscrie pregătirea locaţiei amplasării bustului unde s-au adus mii de metri cubi de pămînt pentru umplutură, fiind demolată o construcţie veche pe locul căreia a fost amenajat un frumos spaţiu ambiental dotat cu alei pietonale, bănci pentru odihnă, o arteziană-artizanală şi o scenă pentru spectacole în aer liber.
Primarul comunei, domnul Augustin Mureşan, a fost dirigintele neoficial al şantierului de zămislire a acestui parc de agrement, şi s-a lăsat convins de parlamentarul Cornel Itu, că această investiţie va avea o valoare incomensurabilă prin amplasarea bustului omului politic ce a jucat un rol important cînd românii din Transilvania simţeau întreaga forţă a opresiunii maghiare, el a fost între cei dintîi lideri de mare demnitate, capabil să se împotrivească tuturor sforăriilor autorităţilor maghiare. Ba mai mult, buna colaborare dintre primar şi deputat a dat un plus de estetic şi arhitecturii din centrul civic al localităţii.

Înalt preasfinţitul părinte arhiepiscop, mitropolit, Andrei Andreicuţ, a binecuvîntat şi sfinţit bustul
La ceremonialul de dezvelire a bustului au participat primari din comunele învecinate şi al municipiului Dej, Costan Morar, consilieri locali şi judeţeni, inspectorul şef al Inspectoratului Şcolar, Valentin Cuibus, primarul Bobîlnei, Augustin Mureşan, nepotul lui Alexandru Vaida Voevod, poetul şi scriitorul Mircea Vaida, o gardă militară din Dej şi iniţiatorul şi susţinătorul realizării, parlamentarul Cornel Itu.
După deschiderea oficiată făcută de preşedintele Asociaţiei, Cura Tuam Animam, Nelu Anca şi dezvelirea bustului realizat de sculptorul Vasile Puşi şi depunerea coroanelor de flori, a avut loc slujba de binecuvîntare şi sfinţire săvîrşită de înalt preasfinţitul Andrei Andreicuţ cu un sobor de preoţi.

Despre personalitatea celui comemorat au vorbit Înaltul prelat Andrei, directorul Muzeului din Dej, Constantin Albineţ, deputatul Cornel Itu, Valentin Cuibus şi primarul Augustin Mureşan, evenimentul avînd ca epilog un program artistic în care au fost prezenţi folkiştii Marin şi Petra Grad, grupul ,,Alpretul’’ al Şcolii gimnaziale Bobîlna şi Ansamblul şcolii din Chiueşti, cu un obicei de nuntă de la Strîmbu.

Cel mai frumos început de săptămînă la Bobîlna s-a încheiat cu un plăcut… ospăţ cu sarmale, stropite cu vin, cozonac, plăcintă, apă şi sucuri la discreţie.
Pagină realizată de Dumitru VATAU