Biserica de lemn din Beliş a intrat în reparaţii

O biserică de lemn, cel puţin, dintre multele astfel de monumente din ţară aflate în paragină, se poate considera salvată de la pieire. Biserica de lemn din satul Beliş, adusă aici, în urmă cu 40 de ani, din satul dispărut Giurcuţa de Jos, a intrat, în sfîrşit, în reparaţie.

„Meritul principal este al preotului paroh Cristian Muntean” – a declarat, pentru Făclia, primarul comunei Beliş, Viorel Crainic, precizînd că tot părintele a găsit şi meşterii potriviţi, care să înlocuiască şindrila de pe acoperiş şi de pe pereţii exteriori ai bisericii.

„S-au primit, pentru aceste lucrări, nişte bani de la Consiliul Judeţean, graţie d-lui vicepreşedinte Ioan Oleleu. O să contribuim şi noi, Consiliul Local, financiar, cu cît o să putem, pentru că această biserică este tot ce a mai rămas dintr-un sat care astăzi  mai există doar în amintire. Ne este în intenţie ca, de anul viitor, cînd sperăm să deschidem, la Beliş, un Centru de informare turistică, să punem şi biserica de lemn  într-un circuit turistic” – a declarat Viorel Crainic.

Biserica de lemn cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” a fost strămutată în 1973 în Belişul Nou din Giurcuţa de Jos, sat demolat şi acoperit, în prezent, de apele lacului Fîntînele-Beliş.

Construită în 1820, de meşteri lemnari din părţile Albacului, arsă în timpul revoluţiei de la 1848 şi refăcută în 1862, biserica a mai fost reparată, conform documentelor păstrate, în… 1935, cînd pereţii exteriori au fost reacoperiţi cu şindrilă.

Biserica este construită din bîrne de brad tăiate cu joagăre manuale. Interiorul este căptuşit cu scînduri aşezate vertical pe pereţi şi orizontal pe boltă, iar în exterior pereţii sînt acoperiţi cu şindrilă. Are un cerdac în partea de vest şi unul în partea de nord. Biserica nu este şi nici nu a fost vreodată pictată.

„Mulţumim lui Dumnezeu că, în sfîrşit, ne-am apucat de lucrări la biserica de lemn din Giurcuţa! Bineînţeles, acest lucru nu s-ar fi putut întîmpla fără acordul şi fără sprijinul comunităţii de credincioşi. Am avut, de asemeni, sprijinul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, dl Ioan Oleleu. Ni s-a alocat de la Consiliul Judeţean o primă tranşă de 10.000 lei, cu care s-a cumpărat o parte din şindrila necesară, şi în următoarea perioadă o să ni se aloce şi cealaltă tranşă de 10.000 lei, ca să continuăm lucrările. Restul de bani, pînă la 30.000 lei, dacă nu mai mult, o să încercăm să-i strîngem de la credincioşi. Prin hotărîrea Consiliului bisericesc, s-a fixat o taxă de 100 de lei pe familie, 50 de lei pe văduvi” – a declarat, pentru Făclia, pr. paroh Cristian Muntean, precizînd că, pînă în acest moment, pentru lucrările de reparaţii la biserica de lemn din Beliş nu există nici un sponsor.

Meşterii care execută lucrările la biserica din Beliş sînt meşteri tradiţionali, din Albac, şindrila fiind confecţionată tot de aceştia. Potrivit celor declarate de părintele Cristian Muntean, lucrările de reparaţie presupun înlocuirea acoperişului (şindrilele vechi erau mai degrabă pînze de păianjen!), înlocuirea şindrilelor de pe pereţii exteriori şi refacerea cerdacului. Sigur, este necesară şi înlocuirea podelelor, dar şi refacerea gardului care împrejmuieşte biserica.

Cu un an în urmă, mai precis în 8 septembrie 2012, primarul Viorel Crainic lansa un apel către „toţi cei care iubesc Belişul” să sprijine, prin donaţii, lucrările de reparaţie la acest monument – singura construcţie care s-a păstrat din satul Giurcuţa de Jos. Dacă atunci nu a răspuns nimeni invitaţiei, poate că acum, cînd lucrările au fost deja demarate, biserica de lemn din Beliş îşi va găsi mai mulţi prieteni.

Cei care doresc să sprijine această lucrare de „reînviere” a bisericii din lemn o pot face fie luînd legătura cu preotul paroh Cristian Muntean, fie depunînd orice sumă de bani doresc în contul Parohiei Ortodoxe Române Belişul Nou, RO25RNCB0288108857530001, deschis la BCR, specificînd destinaţia sumei.

M. TRIPON