Bătălia anti Trianon

Organizații, ai căror membri visează încă la Ungaria Mare, desfășoară diverse acțiunui de negare a granițelor actuale ale României, stabilite prin tratatele internaționale.
Totodată, în contextul aniversării Centenarului Marii Uniri și în special acum, când se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, România a fost și continuă să fie ținta unor acțiuni cu caracter iredentist și nationalist-revizionist, care vizează negarea caracterului național-unitar, pregătirea condițiilor pentru diminuarea suveranității acestuia în zone locuite compact de comunități etnice minoritare, discreditarea țării noastre în relațiile cu instituțiile euroatlantice, discriminarea pe criterii etnice și susținerea unor inițiative separatiste care aduc atingere integrității teritoriale a țării noastre.
Făclia de Cluj vă prezintă câteva dintre organizațiile care flutură steagul iredentismului maghiar în Ardeal.
Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (Federal Union of European Nationalities) constituie un organism-umbrelă pentru alte 90 de organizaţii membre care militează pentru drepturile minorităţilor autohtone etnice din Europa. FUEN a fost înfiinţată în 1949, odată cu Consiliul Europei a găsit în această organizație un instrument perfect de lobby autonomist-separatist şi de menţinere a unei stări de tensiune în această parte a Europei. Este mânuşa perfectă pentru Budapesta în lupta sa pentru combaterea efectelor Trianonului.
Aşa se explică faptul că Ungaria este al doilea contributor la bugetul Federaţiei Minorităţilor Naţionale din Europa cu suma de 450.000 de euro anual, după Germania, care alocă 500.000 de euro anual. Dacă raportăm sumele alocate la PIB-ul fiecărei ţări (Ungaria 117,729 milioane de dolari SUA iar Germania 3.467,780 milioane de dolari SUA) vedem că efortul financiar al Budapestei este uriaş. Dar pentru Budapesta pare să nu conteze acest lucru, atâta timp cât se foloseşte de acest instrument pentru a promova interesele statale în Uniunea Europeană sub masca unor iniţiative ale cetăţenilor, sperând că va reuşi forţarea impunerii unei autonomii teritoriale pe criterii entice pentru maghiarii din aşa-zisul „ţinut secuiesc” şi, mai mult chiar, o recunoaştere oficială a unor structuri teritoriale definite etnic, superioare structurilor teritorial-administrative. Un astfel de demers este Iinițiativa Cetăţenească Europeană, „Minority Safepack”, lansată în 2017 la Cluj. Decizia elaborării acestui proiect a fost adoptată la congresul FUEN din Moscova din 2012. Proiectul a fost depus, spre validare, la Comisia Europeană în vara anului 2013, însă forul european a respins propunerea sub argumentul că o parte dintre propunerile documentului nu sunt de competenţa sa. În acest context, iniţiatorii proiectului au atacat decizia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din Luxemburg, demersul fiind susţinut de Ungaria. România şi Slovacia a cerut însă respingerea iniţiativei, arătând că UE nu are competenţe atribuite în acest domeniu în baza tratatelor fundamentale. Cu toate argumentele României, instanţa de la Luxemburg a dat câştig de cauză iniţiatorilor Minority Safepack. În prezent, inițiativa se află în procedură pentru a fi discutată și votată în Parlamentul European.
Tinerii Maghiari din Ardeal (EMI) este o altă organizație care s-a făcut cunoscută prin promovarea ideilor caracter neoiredentist. Una din acțiunile organizate de EMI, care a declanșat un adevărat scandal în România, a fost turneul de vizionare în mai multe localități din Transilvania a filmului Trianon, produs de regizorul Koltay Gabor și de istoricul revisionist Rraffay Erno. EMI este organizația care a derulat o serie de acțiuni pentru a sensibiliza opinia publică internațională cu privire la reabilitarea, în România, a lui Wass Albert, declarat criminal de război prin sentința Tribunalului Poporului Cluj din 1946, după ce s-a stabilit că a fost implicat în uciderea mai multor români și evrei.
De asemenea, ani la rând, pe 4 iunie, data semnării Tratatului de la Trianon, EMI a organizat manifestări de comemorare a zilei în care Ungaria a pierdut o parte din teritorii.
Tot EMI organizează începând cu anul 2006, la Gheorgheni, o tabără în care se dezbat soluții pentru reunificarea națiunii maghiare. Printre invitați s-au numărat Eva Maria Barki, declarată în urmă cu 15 ani “persona non-grata” de autoritățile române.
Un alt invitat a fost Vona Gabor, liderul organizaţiei Garda Maghiară şi a partidului de extremă dreapta din Ungaria, Jobikk. La una dintre ediții, acesta a reușit să incite spiritele în Transilvania printr-o serie serie de declarații total contrare principiilor și valorilor europene, desprinse parcă din perioada în care în fruntea Ungariei se afla Horthy Miklos. Liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.
Mișcarea pentru refacerea Ungariei Mari
Una dintre cele mai active organizații cu caracter revizionist și iredentist care acționează la nivelul întregului „Bazin Carpatic” este “Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM).
Organizația, codusă de Toroczkai Laszlo, originar din Voivodina a fost fondată în 2001 după modelul organizării administrativ-teritoriale a fostului regat ungar. HVIM are drept scop refacerea Ungariei Mari, declarându-se împotriva Uniunii Europene deoarece procesul de integrare a Ungariei în această structură ar duce la pierderea identității națiunii maghiare. Mișcarea a fost implicată ca organizator sau participant la diverse proteste care au avut loc în capitala Ungariei, solicitând revizuirea Tratatului de la Trianon. HVIM este cunoscută ca fiind și una dintre cele mai active organizații cu caracter antisemit din Europa Centrală. Mișcarea Tinerilor din Cele 64 de Comitate organizează, în fiecare an, în Ungaria, tabăra “Magyar Sziget” (insula maghiară) unde sute de nostalgici ai Ungariei Mari încearcă să găsească soluții pentru combaterea efectelor Trianonului asupra națiunii maghiare. Manifestarea se desfășoară sub lozincile “Vesszen Trianon!” (Să piară Trianonul). Printre participanții la tabăra HVIM s-a numărat și actualul ministru de externe al Ungariei, Szijjarto Peter.
În România, HVIM și-a organizat filiale încă din 2001. În 2015, de Ziua Naţională la României lideri ai Mişcării au încercat să comită un atentat la Târgu Secuiesc, în Covasna. În urma acțiunii, Zoltan Szocs, preşedintele HVIM Transilvania și Beke Istvan, preşedinte al organizaţiei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania au fost arestați iar în iulie 2018, Curtea Supremă i-a condamnat definitiv pe cei doi extremişti la câte 5 ani de închisoare.
Legiunea Secuiască a fost înființată în anul 2002, în localitatea Palhalma din Ungaria, având ca scop apărarea Ținutului Secuiesc.
Legiunea Secuiască își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Ungare, iar în caz de nevoie și în afara granițelor țării.
Alte organizații cunoscute pentru activitățile cu caracter revizionist sunt Societatea “Trianon”, “Descălecarea 2000”, Mișcarea de Dreapta pentru Ungaria a Tineretului, Mişcarea Revizionistă Maghiară, Societatea Horthy Miklos și Uniunea Mondială a Maghiarilor.
Extrem de activă este organizația „Armata haiducilor”, („Betyársereg”). „Betyársereg” este o organizație de extremă dreaptă activă în special în Ungaria de Sud dar și în Transilvania. Scopul organizației este de a asigura pregătire militară pentru a crea o „nouă generație de luptători”.
Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), al cărui președinte este episcopul Tokes Laszlo, militează pentru dobândirea autonomiei teritoriale a Transilvaniei.
Consiliul Național Secuiesc, condus de Izsák Balázs, își propune să realizeze autonomia teritorială a județelor Mureș, Harghita și Covasna. În acest sens, Izsák Balázs a depus de patru ori în Parlamentul României un proiect de lege ce vizează obținerea autonomiei pentru zona județelor Mureș, Covasna și Harghita. Proiectul a fost respins de fiecare dată, însă Izsák Balázs spune că nu va renunța și va depune din nou un astfel de proiect în forul legislativ al României. De asemenea, Consiliul National Secuiesc a lansat, după modelul  „Minority Safepack”, iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale, care vizează obținerea din partea UE a unui fel de protecție specială pentru regiunile cu caracteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice diferite de ale celor din regiunile înconjurătoare, cum ar fi așa zisul „ținut secuiesc”.
Pentru ca proiectul să poată fi pus pe agenda Parlamentului European, inițiatorii au trebuit să adune, timp de un an, un milion de semnături din cel puțin șapte țări europene.
În ciuda faptului că marile partide din Ungaria dar și numeroase organizații ale maghiarilor din România au susținut proiectul CNS, nu s-a reușit obținerea a un milion de semnături din șapte state, pragul minim fiind atins doar în România, Ungaria şi Slovacia.

C.P.