Balamuc de zile mari la Consiliul Judeţean Cluj

Peste 200 de angajați ai Aeroportului Internaţional „Avram Iancu’’ din Cluj-Napoca s-au adunat marţi, după amiază, în faţa sediului Consiliului Judeţean Cluj pentru a protesta împotriva politicii pe care instituţia condusă de liberalul Alin Tişe o duce faţă de aeroportul clujean. În loc să asculte nemulţumirile angajaţilor aeroportului, conducerea Consiliului Judeţean Cluj a ales să organizeze o contramanifestaţie. Astfel, la intrarea în sediul forului judeţean a fost instalat un banner pe care scria: ”Nu apărăm inculpați, degeaba urlați”. De asemenea, pe balconul instituției au fost amplasate două boxe la care s-a difuzat mesajul ”Nu apărăm inculpați, degeaba urlați”.

Pe parcursul protestului care a durat mai bine de o oră, angajaţii Aeroportului Internaţional „Avram Iancu’’ au purtat banere cu mesaje precum: „ Blocu, Tişe şi parcarea, strălucesc în toată zarea!’’, „Stop abuzului asupra aeroportului!’’, „Imnul intonaţi pe noi ne abuzaţi!’’, „Manipulare fără ruşine! Destul!’’, „Vrem să muncim NU să cerşim’’. Sindicaliştii de la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu’’ din Cluj-Napoca susţin că protestul lor vine ca urmare a acţiunilor vădit ilegale, discreţionare şi justificate de orgolii şi interese personale ale conducerii Consiliului Județean Cluj și ale președintelui Alin Păunel Tişe împotriva activității și dezvoltării Aeroportului.

Angajaţii de la aeroportul clujean au prezentat o listă de 10 revendicări: 1. Construirea unui terminal cargo de către Consiliul Județean Cluj în cadrul Aeroportului. În ultimii 3 ani au fost transmise zeci de solicitări către autoritatea tutelară fără a se primi însă niciun răspuns. Cererea mare de la operatorii logistici nu poate fi satisfăcută fără un terminal dedicat, existând riscul ca aceștia să își mute operațiunile pe un alt aeroport; 2. Inițierea exproprierilor necesare finalizării proiectului pistei de 3.500m. Strategiile pe termen scurt ale companiilor aeriene care au zboruri pe Aeroportul Internațional Cluj sunt de a opera cu avioane din ce în ce mai mari, care necesită o pistă mai lungă decât cea actuală. Consiliului Județean Cluj i-au fost comunicate aceste aspecte în repetate rânduri, dar nu au fost inițiate acțiuni concrete de expropriere. 3. Aprobarea și susținerea planului de dezvoltare al Aeroportului pentru 7 milioane pasageri pe an. Activitatea Aeroportului se raportează permanent la un mediu internațional extrem de competitiv și în permanentă evoluție. Orice blocaj al proiectelor aeroportuare nu va conduce la stagnare, ci la un previzibil declin. Din păcate interesele Președintelui Consiliului Județean Cluj în timpul mandatului său politic sunt mai degrabă personale, decât profesionale, de garant al dezvoltării județului, însă atât pentru noi, cât și pentru clujeni, un aeroport modern cu o rețea și mai mare de destinații, va aduce dezvoltare și prosperitate în regiune, precum și mii de noi locuri de muncă. 4. Abținerea de la orice acțiuni de reducere a bugetului Aeroportului. Nu mai dorim masacrarea bugetului pentru anul 2019 de către interpușii Președintelui Consiliului Județean Cluj, așa cum s-a întâmplat în anul 2018; 5 Stoparea blocării și acțiuni concrete pentru realizarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri și marfă la Aeroport. Există un proiect validat de către Comisia Europeană de construire a unui nod intermodal la Aeroport și dorim implementarea acestuia. Alte aeroporturi, precum Debrecen sau Budapesta din Ungaria, competitorii noștri, au găsit voința și finanțarea necesară realizării unor astfel de proiecte în beneficiul oamenilor, al comunităților; 6. Gestionarea responsabilă, în interesul public, a contractului de concesiune a parcării Aeroportului. Chiar dacă au fost anunțate reparații, întreaga suprafață de aproximativ 2 hectare necesită lucrări și nu doar mici cosmetizări; 7. Încetarea oricăror acțiuni de vulnerabilizare a personalului Aeroportului și a activității sale. Toate acțiunile autorității tutelare din ultima perioadă au destabilizat întregul Aeroport, au creat o atmosferă de nesiguranță și presiune asupra angajaților în condițiile în care pricipala noastră grijă trebuie să fie siguranța și securitatea pasagerilor; 8. Stoparea minciunilor cu privire la proiectele Aeroportului realizate până în prezent. Realizarea recepţiei la pista de decolare-aterizare. Proiectele derulate de către Aeroport au fost verificate de specialiști în aviație, dar și de către utilizatorii acestora, companiile aeriene. Mai mult, numeroase controale și echipe de auditori au verificat și certificat respectarea regulamentelor europene și internaționale de aviație. Nu în ultimul rând, există şi o decizie a instanţelor de judecată care obligă autoritatea tutelară să recepţioneze lucrările la pista de decolare-aterizare, validându-se astfel conformitatea contruirii acesteia; 9. Încetarea oricăror acțiuni de șicanare și alungare a managementului Aeroportului și numirea unor persoane care să servească planurilor Președintelui pentru vânzarea sau concesionarea acestuia. Întreaga echipă de profesioniști a Aeroportului și-a dovedit competența prin rezultatele deosebite înregistrate, atât de trafic aerian, cât și economice. Nu există motive reale care să ducă la demiterea managementului, ci doar interesele personale ale Președintelui Alin Tișe. Evident că acestea nu sunt spre binele Aeroportului sau ale județului Cluj. De asemenea, prin vânzarea sau concesionarea Aeroportului, către grupul de investitori turci Limak, comunitatea și județul Cluj ar fi private de o sursă de venit, iar cu noi, salariații, nu se știe ce se va întâmpla; 10. Demararea de proiecte esențiale de către Consiliul Județean Cluj ca autoritate județeană în vederea sprijinirii dezvoltării Aeroportului și a întregii regiuni. Nu cunoaștem ca actuala administrație județeană să fi inițiat vreun proiect de dezvoltare în ultima perioadă. Citim doar despre eșecuri și nerealizări, despre fraude pe bani publici. Noi ne dorim, de exemplu, o autoritate regională care să reunească interesele mediului de afaceri, ale agențiilor de turism, ale hotelierilor etc. și să identifice căi de conlucrare pentru o mai bună conectivitate și dezvoltare a fluxurilor turistice în județ.

S.P.