Baba Novac – comemorat printr-un parastas

• Marți, 5 februarie, s-au împlinit 418 ani de la trecerea la Domnul a „bătrânului” Novac, general în oastea domnitorului Mihai Viteazul, ars de viu în piața centrală a Clujului și tras în țeapă pe locul unde astăzi se află statuia care îl reprezintă. Cu această ocazie, ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a oficiat un parastas de pomenire atât pentru Baba Novac, cât și pentru duhovnicul acestuia, preotul Sasca, ambii uciși în chinuri groaznice. La eveniment nu au participat reprezentanți ai autorităților locale.

Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a oficiat, ieri, începând cu ora 10, slujba de parastas la statuia lui Baba Novac, amplasată lângă Bastionul Croitorilor, în memoria celui care a servit, ca general, în oastea lui Mihai Viteazul. Din soborul de preoți a făcut parte și Părintele Ioan Bizău, directorul Radio Renașterea, un foarte apreciat liturgist. Marți, 5 februarie, s-au împlinit 418 ani de la trecerea la Domnul a celui cunoscut cu numele de Baba Novac și care se tâlcuiește „bătrânul Novac”. La data de 5 februarie a anului 1601, Baba Novac și duhovnicul său, preotul Sasca, ambii de origine sârbă, au fost arși de vii în piața centrală a Clujului, după care trupurile celor doi au fost scoase în afara zidurilor cetății și ridicate în țeapă, în apropierea locului pe care astăzi se află Bastionul Croitorilor. Din relatările cronicarului italian Ciro Spontoni aflăm că Baba Novac a răbdat în tăcere torturile. ”O dovadă a prezenței și puterii Bunului Dumnezeu?” s-a întrebat cronicarul. Ulterior, pe locul unde Baba Novac a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul a înfipt un steag în amintirea bravului ostaș al armatei sale. La finalul slujbei, ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a evocat personalitatea lui Baba Novac și a subliniat martiriul acestuia. Plecând de la îndemnul Sf. Pavel, pe care îl găsim în Epistola către Evrei, în capitolul 13 – ”Aduceți-vă aminte de mai marii voștri…”- distinsul ierarh i-a îndemnat pe cei prezenți să nu-i izoleze în ungherul uitării pe înaintași, care prin însăși jertfa pilduitoare merită respectul și recunoștința noastră. Cu toate acestea, de la evenimentul organizat marți dimineață au lipsit oficialitățile locale. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe au așezat la baza statuii un frumos coș de flori și au aprins candele.

Tot în amintirea celui care a fost căpitan de haiduci în Balcani, în 1975 a fost ridicată, la Cluj, statuia, operă a sculptorului Virgil Fulicea. Statuia are o înălțime de 1,80 metri și a fost turnată în bronz, fiind montată pe un soclu de beton, înalt de 2,2 metri, placat cu travertin (o rocă sedimentară poroasă din calcar). La data inaugurării statuii, pe soclu s-a aflat următoarea inscripție: ”Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în ziua de 5 februarie 1601. S-a ridicat acest monument spre cinstirea memoriei sale în anul 1975”. În 1998, textul a fost modificat din dispoziția primarului de-atunci al Municipiului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar, celebru pentru atitudinea sa antimaghiară, iar „completarea” făcută de edil  – ”ucis în chinuri groaznice de către unguri” – a făcut să curgă multă cerneală în presă și a generat un val de controverse. În 2013, statuia a fost vandalizată, iar cuvântul „unguri” a fost șters.

Text și foto:  Cristian FOCȘANU