Au fost reluate lucrările de reabilitare a fațadei imbolului care găzduiește Muzeul de Artă

Consiliul Județean Cluj a reluat lucrările de reabilitare a fațadei imobilului ce găzduiește Muzeul de Artă Cluj-Napoca, situat în Piața Unirii numărul 30.

Conform celor anunțate miercuri de forul administrativ județean, lucările, începute în cursul anului 2018, au constat până în prezent în operațiuni de decapare a tencuielilor fațadei și de curățare a rosturile, fiind executate, totodată, lucrări de rerostuire. De asemeni, a fost curățată piatra, au fost demontate grilajele metalice și obloanele și s-au realizat plombe la zidărie. Totodată, la parterul clădirii a fost înlocuită o parte din tâmplărie, respectiv ferestrele, în timp ce la etaj au fost restaurate ferestrele și ușile.

„În contextul îmbunătățirii condițiilor meteorologice, lucrările au fost reluate în forță, urmând a avea loc operațiuni de retencuire și zugrăvire a fațadei și de revizuire a acoperișului. De asemenea, vor fi efectuate intervenții de primă necesitate asupra elementelor de piatră, vor fi montate grilajele metalice și vor fi restaurate elementele de metal” – informează Consiliul Județean Cluj, printr-un comunicat remis, miercuri, presei.

Potrivit comunicatului, valoarea totală a investiției se ridică la 4.549.000 de lei, cu TVA inclus. Din suma totală, „pe parcursul anului 2018 au fost folosiți 329.462 de lei, cost aferent lucrărilor de construcție propriu-zise, elaborării proiectului pentru autorizarea lucrărilor de reabilitare, respectiv obținerii avizelor necesare”.

Palatulul, care se află, parțial, în proprietate publică a județului Cluj și în administrarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca, reprezintă cel mai important edificiu baroc din municipiu și unul de referință pentru arhitectura de secol XVIII din România, decorația arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită, realizate de Anton Schuchbauer. Edificiul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, ca reședință particulară a contelui Bánffy György, devenit ulterior guvernator al Transilvaniei. Mai apoi, clădirii i-au fost date alte destinații, respectiv reședință de protocol, Cazinou Național, clădire de apartamente și spații comerciale, sediu de societăți industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului iar în anul 1956 Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosință Muzeului de Artă, înființat în anul 1951.

Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural și artistic național al României.

M. T.