Arhitecţii vor să resusciteze muzeele clujene

Arhitecţi, istorici, reprezentanţi ai mediului cultural şi ai societăţii civile au încercat joi seara să găsească soluţii în vederea deschiderii muzeelor către societatea civilă prin identificarea unor funcţiuni menite să schiţeze un circuit cultural turistic atractiv. Evenimentul intitulat ”Muzeele clujene în relaţia cu spaţiul urban” a avut loc la Centrul de Cultură Urbană Casino, fiind organizat de Centrul de Inovare şi Imaginaţie Civică şi Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România-Filiala Transilvania, alături de Registrul Urbaniştilor din România- Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

Printre cei prezenţi s-au numărat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, preşedintele Asociaţiei Centrul Cultural Clujean, Ştefan Teişeanu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Cluj, Victor Cubleşan, arhitectul Vasile Mitrea, rectorul Universităţii de Artă şi Desing din Cluj-Napoca, Radu Moraru, arhitectul şef al Consiliului Judeţean Cluj, Claudiu Salanţă, sculptorul Liviu Mocan şi directorul Direcţiei Dezvoltare Locală şi Management Proiecte a Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Câmpean. Arhitectul Szabolcs Guttmann, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Transilvania, a ţinut să precizeze în deschiderea dezbaterii că demersul de a analiza posibilitatea conectării muzeelor clujene la spaţiul urban precede şi are rolul de a stabili tematica Universităţii de Vară din Transilvania 2018, sub umbrela Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Transilvania.

Încercarea de a creşte rolul muzeelor în relaţia cu spaţiul urban vine însă în contextul în care aceste instituţii menite să prezinte publicului creaţia materială şi spiritual a comunităţilor din această parte României se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă. Unele dintre ele sunt închise publicului iar altele se află într-o situaţie incertă în privinţa continuării activităţii.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, închis publicului în anul Centenarului

Cea mai critică situaţie o întâlnim la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Deşi suntem în anul Centenarului Marii Uniri, această instituţie are uşile închise faţă de public. Cu toate că a trecut destul timp de când procurorii DNA au închis dosarul privind investiţia pentru amenajarea muzeală, conducerea nu pare a da niciun semn ca muzeul să poată fi redat publicului.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a semnat în 2009 cu firma ARTEX din Bucureşti un contract pentru amenajarea expoziţiei permanente. La scurt timp însă după demararea investiţiei, au început să curgă reclamaţiile şi plângerile faţă de modul în care se derula proiectul. Cazul a intrat în atenţia Departamentului Naţional Anticorupţie, procurorii dispunând începerea cercetărilor faţă de mai multe persoane din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT) şi din Ministerul Culturii. După un an şi jumătate de cercetări, procurorii DNA au ajuns la concluzia că cele reclamate nu fac obiectul vreunei infracţiuni şi că persoanele vizate nu pot fi trase la răspundere penală. Odată cu decizia DNA de clasare a dosarului şi cu venirea, în fruntea instituţiei, începând cu luna septembrie 2016, a arheologului Felix Marcu se spera că lucrurile merg pe drumul spre renaştere. După un an şi jumătate de atunci, problemele sunt departe de a se rezolva iar şanse ca muzeul să poată fi vizitat în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire sunt de-a dreptul nule.

Soarta Muzeului Farmaciei, incertă

O altă entitate muzeală cu probleme dificile şi a cărei soartă este incertă este Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca. Clădirea în care funcţionează Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca a fost retrocedată moştenitorilor de drept printr-o sentinţă din 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Clădirea din centrul municipiului Cluj-Napoca, datată din secolul al 16-lea, a fost evaluată la 2 milioane de euro, iar Muzeul de Farmacie ocupă în prezent un sfert din clădire. Imediat după ce au obţinut dreptul de proprietate asupra clădirii, moştenitorii au anunţat că intenţionează să vândă clădirea. Conducerea Muzeului de Istorie a Transilvaniei, care administrează şi Muzeul Farmaciei, a cerut în 2012 Ministerului Culturii, condus pe atunci de Kelemen Hunor, să-şi exercite în acest caz dreptul de preemţiune prevăzut de lege şi să cumpere clădirea. Din păcate, conducerea ministerului nu a dat curs solicitării. Şi Primăria Cluj-Napoca a anunţat că vrea să cumpere imobilul însă nu a făcut nimic în acest sens iar soarta Muzeului Farmaciei a rămas incertă. Clădirea Muzeului Farmaciei a găzduit prima farmacie de stat din Cluj începînd cu 1573. În 1863 farmacia intră în proprietatea familiei Hintz (de aici şi numele Casa Hintz, sub care este cunoscută). În 1949 clădirea a fost naţionalizată de comunişti, iar în 1954 este transformată în Muzeul Farmaciei, prin intervenţia profesorului Valeriu Bologa. Procesul de retrocedare a început în 2008.

Probleme şi la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Cel mai vechi muzeu etnografic din România, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, are de înfruntat numeroase obstacole pentru a-şi putea îndeplini cât mai bine misiunea de a conserva ce este mai profund pentru acest popor – identitatea culturală şi naţională.

Angajaţii Muzeului Etnografic clujean trebuie să lupte aproape permanent cu diverse probleme ce pot pune în pericol patrimoniul muzeului. Lipsa spaţiilor de depozitare, a unui centru adecvat pentru restaurare, alunecările de teren şi insuficienţa fondurilor pentru achiziţia de noi obiecte de patrimoniu sunt cei mai distructivi dintre factorii care îngreunează misiunea muzeului de a păstra cât mai bine memoria acestui popor.

La toate acestea se adaugă dificultăţile constante în procurarea materiei prime pentru restaurări, găsirea de specialişti pentru amenajarea acoperişurilor din paie şi cetină, şi nu în ultimul rând, acţiunile distructive a fenomenelor naturale care, din când în când, îşi pun amprenta serios pe bunurile de patrimoniu.

Fenomenul retrocedărilor a lovit din plin şi Muzeul de Artă din Cluj-Napoca

Şi Muzeul de Artă din Cluj-Napoca se confruntă cu probleme serioase generate pe de o parte de retrocedarea a două treimi din imobilul în care îşi desfăşoară activitatea, Palatul baroc Banffy, iar pe de altă parte din cauza procesului de degradare care afectează clădirea. În prezent, expoziţia permanentă a acestui muzeu este închisă publicului din cauza unor lucrări de întreţinere. Reprezentanţii instituţiei spun că lucrările vor fi gata în această lună iar expoziţia va fi redată publicului începând cu 25 martie. În linii mari cam această este situaţia principalelor muzee clujene.

Prezent la dezbaterea de joi seara, Ovidiu Câmpean, directorul Direcţiei Dezvoltare Locală şi Management Proiecte a Primăriei Cluj-Napoca a ţinut să dea asigurări că municipalitatea clujeană este deschisă tuturor iniţiativelor menite să îmbunătăţească viaţa muzeelor, precizând că eventuale demersuri în acest sens vor fi sprijinite de primărie. La rândul său, Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei a dezvăluit că instituţia pe care o conduce a gândit în zona Hoia, unde se află Parcul Etnografic Romulus Vuia, un proiect de extindere a spaţiului muzeal. „Este important ca muzeele să creeze un impact asupra comunităţii. Marea miză şi marele proiect care va putea genera un impact este Parcul Etnogalactic. Cred că acela este proiectul care va face diferenţa”, a spus Tudor Sălăgean. Ştefan Teişanu a explicat că Parcul Etnogalactic îţi propune să creeze o atracţie care să lege atât geografic cât şi conceptual Parcul Etnografic şi Pădurea Hoia, cunoscută pentru fenomenele paranormale.

Pentru zona Parcului Etnografic Traian Vuia mai există un proiect de revitalizare, prin crearea unor noi zone cu funcţiuni inedite, moderne. Alice Florian, arhitecta care a câştigat concursul organizat în acest sens, a afirmat că proiectul cuprinde o serie de clădiri, subtil şi sensibil integrate în peisaj, care vor aduce un grup de funcţiuni pentru vizitatori, săli de expoziţii, auditorii, săli de seminarii şi locuri de întâlnire. Totodată, se are în vedere edificarea unui centru administrativ, a unui centru pentru promovarea moştenirii satului românesc şi a unei scene în aer liber. Arhitectul şef al Consiliului Judeţean Cluj, Claudiu Salanţă a semnalat că zona Parcului Etnografic Romulus Vuia nu este utilizată la adevăratul potenţial şi că este ruptă de oraş. Salanţă a precizat că, în contextul concursului lansat pentru revitalizarea zonei Hoia, una dintre idei a vizat asigurarea unui acces mai bun şi amenajarea unei legături pe coama dealului. „Zona este ruptă de oraş iar în cadrul concursului s-a adus în discuţie asigurarea unei legături pe coamă. Practic, poţi să urci de pe strada Vântului(zona Gruia-n.n) şi cu ajutorul unei pasarele la Tăietura Turcului să ajungi la Parcul Etnografic”, a spus Salanţă. Arhitectul a mai ţinut să spună că se are în vedere şi amenajarea pădurii din zona Parcului Etnografic, fără ca aceasta să fie defrişată.

„Practic zona devine, încet, încet, ceea ce ar trebui să fie”, a conchis Salanţă.

Cei prezenţi la dezbaterea de joi seara au propus, printre altele, amenajarea la Cluj-Napoca a unui muzeu al arhitecturii şi unul dedicat filmului şi fotografiei. Totodată, o altă idee a vizat gândirea unei strategii prin care să fie valorificată şi zona de la intrarea în Cluj-Napoca dinspre Floreşti, cunoscută ca Muzeul Apei.

C. PURIŞ