Anul 2015 – „Un an bun, ca şi realizări, pentru comuna Beliş”

La sfîrşit de an 2015, primarul comunei Beliş, Viorel Crainic, se mîndreşte cu finalizarea a două proiecte europene: construirea şi dotarea Centrului de informare turistică din satul Beliş şi modernizarea a două drumuri forestiere pe malul lacului, de o parte şi de alta a acestuia. Două proiecte pentru a căror finalizare, însă, alte proiecte ale Primăriei Beliş au fost trecute pe lista de aşteptare, pentru 2016.

– Sfîrşitul anului 2014 v-a prins cu două proiecte deja demarate: Centrul de informare turistică, respectiv demolarea şi reconstruirea Căminului cultural din satul Giurcuţa de Sus. De fapt, demolarea clădirii vechi, aflată în paragină, şi, în locul acesteia, construirea unei clădiri multifuncţionale. În ce stadiu sînt, astăzi, cele două proiecte?

– Primul, Centrul de informare turistică, este finalizat, este gata, şi cînd spun gata mă refer nu numai la construcţia în sine, ci şi la dotările aferente – mobilier, aparatură etc. Lucrările de construcţie la clădirea multifuncţională din Giurcuţa de Sus sînt, însă, întîrziate. De ce? Pentru că în 2015 am fost prinşi cu proiecte europene care necesită o cofinanţare, cofinanţare în sensul că Primăria a fost obligată să ia nişte împrumuturi ca să plătească aceste proiecte. Şi atunci, sigur că am rămas un pic descoperiţi financiar, pentru că a trebuit să acoperim nişte credite, nişte dobînzi, şi din această cauză construcţia clădirii multifuncţionale din Giurcuţa de Sus nu este la stadiul pe care ni l-am propus în 2014. Clădirea este ridicată pînă la nivelul centurii, în roşu. De altfel, nici nu ne propusesem să finalizăm lucrările în 2015, dar sperasem să putem face mai mult. Vom continua însă în 2016.

– Pentru că tot vorbim de un (fost) cămin cultural, îmi amintesc că vă era în intenţie, sau cel puţin aşa aţi declarat, repararea şi modernizarea căminelor culturale din Bălceşti, Beliş şi Poiana Horii.

– Şi Dealu Botii!

– Numai că, din cîte ştiu, pe partea asta nu s-a întîmplat nimic.

– Aşa este. În decembrie însă, am depus un proiect de modernizare a celor patru cămine culturale pe care le-aţi amintit. Este un proiect pe care-l putem face pe bani europeni.

Exceptînd Căminul cultural din Beliş, care arată cît de cît bine, dar nu are dotările necesare pentru desfăşurarea unor evenimente, celelalte sînt într-o stare mai proastă şi din punct de vedere al construcţiilor. La Căminul cultural din Beliş trebuie să rezolvăm şi problema încălzirii, altfel iarna nu se prea pot organiza aici evenimente. Şi dotarea este precară.

– Era vorba (parcă din 2013!) că veţi repara şi moderniza, atît cît se poate, şi dispensarul comunal. A rămas doar… vorbă?

– La dispensar este obligatoriu să schimbăm acoperişul. În 2015 n-am putut, şi v-am explicat din ce cauză  n-am putut. Bugetul pe care l-am avut la dispoziţie în 2015 l-am folosit pentru finalizarea proiectelor europene. Acestea erau prioritare, erau cu termen, şi atunci am zis că împingem lucrările acestea, le mai amînăm un an. Vom repara şi dispensarul, nu sînt lucrări foarte costisitoare, aici.

– Încă din 2013 aveaţi semnat şi avizat un proiect de reabilitare a două drumuri forestiere pe malul lacului, de o parte şi de alta a acestuia, cu o lungime totală de circa 12 km. Într-un interviu publicat în ziarul Făclia în 30 decembrie 2014 aţi promis că în 2015 aceste drumuri vor fi funcţionale.

– Şi sînt funcţionale! Este un lucru cu care pot să mă laud şi unde am reuşit să respect termenul propus, în sensul că drumurile sînt finalizate şi se poate circula pe ele.

– Care este utilitatea acestor drumuri sau cum sînt ele clasificate în momentul de faţă?

– Eu le-aş da două utilităţi. În primul rînd, drumurile sînt clasificate ca drumuri forestiere, în inventarul comunei Beliş. Asta înseamnă că masa lemnoasă care se exploatează, legal, pe traseul lor, se poate transporta în condiţii normale. Pe de altă parte, aceste drumuri sînt şi turistice. Sînt spectaculoase, ţinînd cont de faptul că merg pe malul lacului, şi pe o parte şi pe cealaltă. Drumurile sînt utile şi pentru cei care merg la pescuit, şi pentru cei care vor să-şi aducă o barcă, să iasă cu ea pe apă. Deci şi partea de turism şi partea de agrement sînt rezolvate prin modernizarea acestor drumuri.

– Sînt două drumuri care la un  moment dat se înfundă. Nu exista posibilitatea să le uniţi cu alte drumuri comunale, în aşa fel încît, cel puţin pentru turişti, să se poată face un circuit, turistul să nu mai fie nevoit să se întoarcă pe drumul pe care a venit?

– Nu. La stadiul în care se aflau, nu, şi vă spun şi de ce. Drumurile erau construite la momentul acela pe un anumit traseu, pînă la un anumit punct.

– Construite înainte de strămutarea vechiului Beliş?

– Cel din Bălceşti-Boroş s-a construit după strămutarea Belişului. Probabil intenţia era de a-l duce pînă la Dealu Botii, dar s-a oprit însă cu 3-4 km înainte, nu ştiu din ce motive. Mai departe nu exista drum croit. Or, pentru a prelungi acel drum, sînt două lucruri de luat în calcul. Întîi, că nu poţi să scoţi atît de uşor o suprafaţă din fondul forestier (pentru că acolo e pădure) şi să o treci în circuitul civil pentru a prelungi construirea acestui drum pînă în Dealu Botii, să legi două localităţi, pe malul lacului. Nu că nu s-ar justifica; s-ar justifica, dar nu este foarte urgent şi prioritar pentru comună. În al doilea rînd, chiar dacă drumul ar fi fost pînă la Dealu Botii, croit, nu puteam să-l modernizăm pe întreaga lui lungime deoarece banii destinaţi pe această măsură, „Modernizare drumuri forestiere”, erau maxim de un milion şi jumătate de euro, sumă cu care nu te poţi încadra să mai faci nişte km de drum, în plus faţă de ce am făcut acum.

– Se întreabă unii, alţii, de ce nu aţi modernizat, mai bine, drumul care merge spre Belişul Vechi.

– Simplu: pentru că nu este drum forestier! Măsura pe care am depus proiectul era „Modernizare drumuri forestiere”.

– Mai există un drum forestier care ajunge pe malul lacului, mergînd însă din drumul care duce spre Poiana Horii. De ce nu l-aţi modernizat pe acela?

– Drumul acela merge prin pădure şi nu este într-o stare atît de proastă cum erau cele două drumuri pe care le-am modernizat acum.

– Că tot vorbim de drumuri: În decembrie 2015 vă mai anunţaţi intenţia de a reabilita un drum care face legătura între satele comunei Beliş, şi anume Poiana Horii – Giurcuţa de Sus – Smida, şi Doda Pilii. Aţi demarat acest proiect?

– Doda Pilii – Smida şi Doda Pilii – Giurcuţa de Sus sînt două drumuri comunale pentru care am depus cererea de finanţare, ca să le modernizăm, modernizare însemnînd asfaltare. Am depus cererea în octombrie 2015, pe o măsură lansată acum, pe noul program 2015-2019. Sper ca proiectul să fie inclus la finanţare.

Acesta e un aspect. Un al doilea face referire la drumul dinspre Poiana Horii spre Giurcuţa şi, în continuare, spre Doda Pilii. Pentru drumul forestier pe care l-am modernizat în 2007-2008, între Poiana Horii şi Giurcuţa, în lungime de 7,5 km, avem pregătit un proiect nou, pentru asfaltare.

– Drumul fiind acum doar pietruit?

– Exact. Acum avem proiectul tehnic finalizat, studiu de fezabilitate finalizat, şi intenţionăm să depunem proiectul îndată ce se va deschide măsura nouă pentru „Modernizare drumuri forestiere”. Mai există, din centrul satului Poiana Horii, de unde începe acest drum forestier, un drum comunal care străbate o parte a localităţii, în lungime de un kilometru, pe care îl vom asfalta din bani proprii.

– Promiteaţi, în 2014, că Belişul nu va mai duce lipsă de apă. Totuşi, în vara lui 2015 au fost zile în care apa a fost raţionalizată. Au fost avarii?

– Nu. În momentul acesta Belişul are încă două captări de apă, suplimentare faţă de ce avea acum trei ani. N-au fost avarii. Pur şi simplu, în acest an a fost secetă! Şi faptul că am avut probleme cu apa este un motiv serios de îngrijorare pentru mine.

În 2014, cînd am vorbit despre apă, am crezut că problema va fi rezolvată prin cele două captări noi şi că acestea ne vor da o siguranţă. De ce am crezut asta? Pentru că pînă atunci, în condiţii meteo normale făcea faţă captarea veche, pe care şi astăzi am lăsat-o „în viaţă”, suplimentînd-o însă cu încă două captări. Ei bine, oarecum ne-am luat grija de aici, ne-am zis că Belişul n-o să mai rămînă fără apă. Probabil, una dintre explicaţii este şi faptul că în Beliş s-a construit foarte mult în ultimii ani, iar unele case de vacanţă au în curte şi piscină. Şi atunci, sigur, şi consumul de apă este pe măsură. Avem în intenţie, ca şi Consiliu Local, să alocăm din bugetul pe 2016 o sumă pentru a contoriza apa. Stabilim un preţ pe metru cub şi cine face risipă, plăteşte.

– În decembrie 2014 vorbeaţi despre proiectul de înfiinţare a unei subunităţi de pompieri şi SMURD la Beliş ca despre un proiect oarecum deja demarat. Spuneaţi, atunci, că proiectul este deja întocmit de arhitecţi (am şi publicat acel proiect!), că este estimat undeva la 5,4 milioane de lei – 1,2 milioane de euro, că aţi alocat deja terenul pentru construcţie şi că sînteţi pe drumul cel bun. Era, încă, entuziasm din toate părţile şi promisiuni de susţinere, la fel. De peste nouă luni, însă, nimeni nu mai scoate o vorbă despre acest proiect.

– Nu, pentru că din păcate isteria determinată de un eveniment tragic ţine cît ţine, după care nu se mai face nimic din ce s-a promis sau se face prea puţin. Avem, noi, românii, un stil foarte ciudat de a ne rezolva problemele. Dacă se întîmplă un eveniment tragic, a doua, a treia zi sîntem toţi cu rezolvările acolo, toţi ne angajăm că facem, că rezolvăm în aşa fel încît astfel de evenimente să nu se mai întîmple. La fel a fost şi după accidentul aviatic din Apuseni, în cazul proiectului subunităţii de pompieri şi SMURD de la Beliş.

– Dacă e să iau doar o declaraţie a, pe atunci, vicepreşedintelui CJ Cluj, Ioan Oleleu, în cîteva luni de la acel accident subunitatea de pompieri şi SMURD de la Beliş ar fi trebuit să fie deja funcţională.

– Da. Numai că există, acolo, un scurtcircuit. În entuziasmul acela general, am semnat, repede, un protocol cu Consiliul Judeţean şi cu celalalte comune din jur. După discuţiile pe care le-am avut cu partenerii în proiect, am convenit ca Primăria Beliş să pună la dispoziţie terenul pentru a se construi această bază, subunitatea urmînd să deservească şi comunele din jur – Călăţele, Rîşca, Mărişel şi Mărgău. Am comandat apoi proiectul, am făcut selecţie de oferte, proiectul s-a întocmit în regim de urgenţă, pentru că trebuiau făcute toate, repede. Proiectantul a depus proiectul la Primăria Beliş, dar nici pînă în ziua de astăzi nu am reuşit să-l plătim, cu toate că în urma acelui protocol semnat cu Consiliul Judeţean, printr-o Hotărîre a CJ ne este alocată o sumă de 150.000 lei. Numai că suma aceea era alocată pentru modernizarea unui spaţiu din actualul dispensar comunal, pe care să-l folosim temporar pentru subunitatea de pompieri şi SMURD, idee la care, cred că vă amintiţi, am renunţat tocmai pentru a nu risipi banii în lucrări temporare, cînd puteam să-i folosim pentru ceva definitiv. Am zis ca această sumă să se redistribuie pentru a plăti proiectantul. De aici a început scurtcircuitul. Consiliul Judeţean ne-a transmis că trebuie făcut alt protocol, că nu se poate redistribui suma, să contribuim şi noi, comunele. N-am specificat în protocol care este partea de contribuţie financiară a fiecărei comune, este adevărat. Dar atît timp cît Consiliul Judeţean îţi alocă 150.000 de lei (pe hîrtie, căci în realitate nu am văzut acei bani!), cred că se putea găsi o soluţie pentru a plăti proiectul.

Acum, am luat legătura cu o firmă de consultanţă din Bucureşti, care să găsească o posibilitate de finanţare din fonduri europene. Este singura soluţie, pentru că în poveşti eu nu mai cred.

– În mod sigur, în perioada campaniei electorale cineva îşi va aduce aminte că la Beliş trebuia făcută o subunitate de pompieri şi SMURD. În fine… Ce e cel mai greu pentru un primar dintr-o comună de munte?

– Totul e greu. Gîndiţi-vă, de exemplu, că Belişul nu are nici măcar un kilometru de drum judeţean. Toate reparaţiile pentru drumuri le facem fie din bani proprii, fie din fonduri europene, fie din bani guvernamentali. În condiţiile astea, totuşi, am reuşit să asfaltez în comuna Beliş 20 de km de drumuri. Mai am încă 20 de km. O să fac şi drumurile astea tot din fonduri europene şi am terminat cu infrastructura de bază.

– Proiecte majore pe 2016?

– Cele pe care deja le-am amintit. Ar mai fi însă un proiect, pe care sperăm să-l facem împreună cu Primăria Călăţele – o captare a apei din lacul Fîntînele, care să fie o sursă continuă de alimentare, o sursă sigură, indiferent de condiţiile meteo, nu doar pentru Beliş, ci şi pentru celelalte sate din jur.

– Dacă e să trageţi linie…

– Consider că anul 2015 a fost un an bun, ca şi realizări, pentru comuna Beliş, un an de care, din punct de vedere administrativ, sînt mulţumit.

M. TRIPON