Anul 2014 – Un an „normal, spre bun”, la Beliş

Un drum reabilitat şi modernizat, finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă, o hală agroalimentară deschisă în centrul de comună, demararea lucrărilor la un cămin cultural şi la un centru de informare turistică sînt cîteva dintre realizările care au făcut ca anul 2014 să fie, la Beliş, „un an normal”, după cum spune, în interviul acordat ziarului Făclia,  primarul Viorel Crainic.

Dacă în acelaşi an nu ar fi fost demarat şi proiectul de înfiinţare a subunităţii de pompieri şi SMURD şi a Centrului de instruire pentru situaţii de urgenţă, la Beliş, i-aş da dreptate primarului Viorel Crainic. Altfel, eu spun că anul 2014 a fost „un pic mai bun decît normal”.

Dar, să dăm cuvîntul primarului:

 – Cum a fost anul 2014 la Beliş?

– Dacă e să facem un bilanţ, aşa cum se obişnuieşte la sfîrşit de an, aş zice că a fost un an normal. Normal, spre bun, pentru noi, ca administraţie locală, şi pentru mine, ca primar. Un an cum mi-aş dori să fie, poate, şi alţii.

– Cît, din ce v-aţi propus la finalul lui 2013 să faceţi, aţi reuşit să faceţi în 2014?

– Sînt lucruri pe care am reuşit să le fac, dar sînt şi lucruri pe care le-am făcut fără să mi le fi propus, neapărat, dinainte. După cum, trebuie să recunosc, sînt şi lucruri pe care nu le-am putut, încă, face.

Dacă e să vorbim în procente, aproape 80-90% din lucrurile propuse sînt ori începute, ori finalizate, aşa cum le-am prevăzut sau aşa cum le-am gîndit.

– Să le luăm pe rînd, pornind de la un proiect de excepţie, drumul Bălceşti-Dealu Botii-Răchiţele, pentru care în 2013 Primăria Beliş a fost premiată pentru „cel mai bun proiect din regiunea de NV”, la secţiunea „edilitar”, la Gala Administraţiei Publice Locale. Drumul acesta a fost o necesitate pentru locuitorii comunelor Beliş şi Mărgău, dar în egală măsură şi pentru turiştii care vizitează Apusenii. De la finalizarea lucrărilor şi pînă în prezent, aţi avut probleme cu acest drum? Adică, lucrările sînt de calitate?

– Categoric! N-am avut probleme. Proiectul a fost finalizat cu un an înainte de acordarea acelui premiu, adică în 2012. Faptul că am luat acel premiu s-a datorat, probabil, valorii sumelor pe care le-am atras prin proiect, proiect finalizat astăzi în întregime. Proiectul prin care acest drum a fost modernizat este un proiect mai amplu, un proiect integrat, finanţat din fonduri europene, pe Măsura 322, valoarea grantului fiind de 7,4 milioane de euro. Din  aceştia, circa 4,2 milioane de euro au fost pentru drum. Proiectul s-a născut dintr-o colaborare pe care am propus-o comunei Mărgău, obiectivele vizate fiind modernizarea acestui drum, alimentarea cu apă a satului Răchiţele, modernizarea şi dotarea Căminului cultural din Mărgău şi înfiinţarea unui centru de zi pentru copii, în Răchiţele. Toate aceste componente ale proiectului sînt finalizate, astăzi.

Şi dacă tot vorbim de drumul Bălceşti-Dealu Botii-Răchiţele, trebuie să vă spun că marea mea satisfacţie este că am reuşit să-l prelungim acum de la ieşirea din Bălceşti spre Dealu Botii, cum era el construit iniţial, în aşa fel încît să facă legătura cu drumul naţional care trece prin Beliş. Adică, am reuşit, de la ieşirea din Bălceşti, pînă în Beliş, la intersecţia cu drumul naţional, să turnăm un covor de asfalt, iar acesta este unul dintre lucrurile cele mai importante pe care mi le propusesem pentru 2014.

– La drumul dintre Bălceşti şi Beliş s-a lucrat, în toamna asta, cu o viteză de-a dreptul fantastică. A văzut toată lumea muncitorii lucrînd de dimineaţa pînă noaptea (cu primarul alături!), pentru finalizarea lucrărilor de asfaltare înainte de căderea zăpezii. Deşi aţi început lucrările abia spre sfîrşitul lui septembrie, în prima săptămînă din noiembrie, dacă nu mă înşel, asfaltul era deja turnat, după care s-a trecut la amenajarea şanţurilor şi podeţelor.

– Faptul că s-a lucrat atît de repede este meritul firmei constructoare. Întîmplător, am nimerit un constructor foarte, foarte serios, care a vrut şi el să-şi încheie cît mai repede lucrările. Am avut noroc şi cu vremea, care a ţinut cu noi.

Termenul de finalizare a lucrărilor era, conform contractului, de şase luni. Am început în 15 septembrie, atunci a fost dat ordinul de începere a lucrărilor. Abia atunci, datorită procedurilor stufoase şi datorită contestaţiilor care se fac la toate licitaţiile care au loc în România. Ştim deja cu toţii că în administraţie, să organizezi o licitaţie pentru nişte lucrări şi să atribui acele lucrări este un adevărat calvar, termenul pentru toate acestea durînd mai mult decît execuţia în sine.

Deci, lucrările au început în 15 septembrie, iar într-o lună şi jumătate asfaltul era deja turnat – evident, după partea de pregătire şi consolidare a drumului. Dar nu a  fost numai drumul principal Bălceşti-Beliş, ci şi două uliţe din satul Bălceşti, reciclate şi ele, dinainte, şi incluse în proiect.

– Aţi făcut şi şanţuri cum, sincer, n-am prea văzut în altă parte…

– Şanţurile erau incluse şi ele în caietul de sarcini. Sînt şanţuri betonate şi trebuia să fie aşa, dat fiind că sîntem într-o zonă de munte, drumul este în pantă şi uneori plouă torenţial. Aceste şanţuri vor face ca drumul să aibă o durată de viaţă mai mare…

– După amenajarea drumului Beliş-Bălceşti, din Beliş se poate ajunge la Răchiţele în 20 de minute.

– E un drum bine făcut, cu asfalt nou, pe care se poate circula. Cu grijă, însă, pe perioada iernii.

– Dat fiind că drumul din Bălceşti la Dealu Botii şi de la Dealu Botii la Răchiţele este, pe anumite porţiuni, foarte abrupt, veţi închide circulaţia pe acest drum, pe perioada iernii?

– Depinde de condiţiile meteo. Dacă  va fi gheaţă, se înţelege că nu vom risca să ţinem deschis un drum cu o înclinaţie mare. Drumul va fi închis temporar, dacă va fi nevoie.

– Dacă tot vorbim de drumuri: spuneaţi, în decembrie 2013, că aveţi un proiect de 1,5 milioane de euro, deja semnat şi avizat, pentru modernizarea a încă două drumuri forestiere, în lungime de aproape 12 km, care merg pe ambele maluri ale lacului, unul la coborîrea din Bălceşti – Boroş, spre Dealu Botii, iar celălalt, din partea dinspre Giurcuţa de Sus, pe partea cealaltă a lacului, spre fostul sat Giurcuţa de Jos. În ce stadiu este acest proiect despre care, atunci, spuneaţi că ar putea fi finalizat în toamna lui 2014?

– Am avut, de curînd, licitaţia pentru execuţia lucrărilor. E bine că licitaţia a fost iarna, pentru că, după procedurile de evaluare a ofertelor, în primăvară vom putea da drumul lucrărilor, iar în cinci – şase luni drumurile vor fi gata.

– În afară de cele două drumuri de pe malul lacului, aţi identificat şi alte drumuri care trebuie sau merită reabilitate din considerente… turistice?

– Da. Drumul în cauză este şi un drum turistic, dar şi un drum care face legătura între satele comunei Beliş, Poiana Horii – Giurcuţa de Sus – Smida, şi Doda Pilii. Acest drum îl avem pregătit ca proiect, ca să-l depunem spre finanţare pe noile fonduri europene care am înţeles că vor putea fi accesate începînd din februarie 2015. Odată cu reabilitarea acestui drum vom putea spune că am rezolvat, 90%, problema infrastructurii în comuna Beliş. Însă nu vorbim numai de Beliş, aici, ci, pînă la urmă, de întreaga zonă a Apusenilor, pe partea aceasta. Sînt, aici, multe obiective turistice de mare interes, indiferent că e vorba de comuna Beliş sau de Horea ori Mărgău.

– Un alt proiect amintit în interviul pe care ni l-aţi acordat la sfîrşitul lui 2013 era cel de canalizare, în satele Bălceşti şi Beliş.

– Spuneam, atunci, că unul dintre obiectivele importante, prioritare pentru comună, este canalizarea în Beliş şi Bălceşti. Dat fiind că am finalizat lucrările de alimentare cu apă a celor două sate, Belişul avînd canalizare parţială, 20%, din 1974, sigur că următorul pas este să ai o reţea de canalizare şi o staţie modernă de epurare. Avem pregătit studiul de fezabilitate şi pentru asta, proiectul este pregătit pentru a fi depus spre finanţare, din fonduri europene.

– La sfîrşitul lui 2013 vă anunţaţi intenţia de demarare a lucrărilor de construcţie a Centrului de informare turistică. În ce fază sînt aceste lucrări?

– Am reuşit, în toamnă, să începem construcţia, aceasta este într-o fază avansată, în sensul că s-a turnat deja placa de beton de sub acoperiş. Clădirea Centrului de informare turistică va fi finalizată în 2015, aşa cum ne-am propus.

– Tot la sfîrşitul lui 2013 v-aţi anunţat intenţia de a demola clădirea Căminului cultural din Giurcuţa şi de a ridica, în locul acesteia, o clădire multifuncţională, care să aibă „o sală pentru evenimente – nunţi, parastase, întîlniri etc., cu o bucătărie, o sală sau două pentru activităţile copiilor, o sală de primire pentru cei care au întîrziat, poate, în sat şi nu au unde să poposească”.

– Am demolat construcţia veche, o construcţie din anii ’40 – ’50, aflată în stare de paragină şi pe care nu am fi putut-o repara, şi am început deja construcţia nouă. Va fi, aşa cum am mai spus, o clădire multifuncţională, cu sală pentru diverse evenimente, spaţii de cazare etc. A fost construită fundaţia şi s-a turnat placa de beton. Lucrările sînt şi aici în grafic şi vor fi finalizate în 2015.

– Era vorba că veţi face lucrări de reparaţii şi de modernizare şi la Căminul cultural din Bălceşti…

– Urmează. Acolo n-am făcut nimic, n-am mai avut timp, deoarece prioritare au fost lucrările la apă şi la drumuri, şi n-am avut nici resursele financiare necesare. În schimb, la Bălceşti am reuşit să construim un garaj pentru maşina de pompieri a comunei.

– Mai era vorba să faceţi reparaţii capitale la Dispensarul comunal. Aţi reuşit?

– Capitale, nu. Singurele lucrări pe care am reuşit să le facem la Dispensarul comunal au fost nişte reparaţii curente, prin care să-i asigurăm medicului de familie condiţii normale pentru a-şi desfăşura activitatea. O renovare sau o „împrospătare” a cabinetului medical, a sălii de aşteptare şi a unor anexe.

– În afară de aceste proiecte anunţate, ce altceva aţi reuşit să faceţi la Beliş, în 2014?

– Am deschis hala agroalimentară, care era necesară şi aşteptată atît de comercianţi, cît şi de localnici. Pe lîngă faptul că această hală oferă condiţii civilizate de desfacere a produselor, şi iarna şi vara, odată cu deschiderea ei am reuşit şi să decongestionăm, duminica, traficul în centrul de comună. E un lucru care mă bucură şi de care mă mîndresc.

– Cel mai important proiect, care în 2013 nu fusese gîndit neapărat ca proiect, ci doar ca idee, ca dorinţă, rămîne subunitatea de pompieri şi SUMRD de la Beliş. Poate că unii îşi amintesc că, într-un interviu publicat în Făclia din 28 decembrie 2013, managerul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Cluj, dr. Horia Simu, îşi exprima dorinţa, sau speranţa, că se vor înfiinţa, cît mai curînd, substaţii noi de Salvare în judeţ, iar una să fie, neapărat, în Beliş. Aţi îmbrăţişat imediat ideea şi v-aţi oferit să puneţi la dispoziţie spaţiul necesar pentru funcţionarea unei substaţii de primiri urgenţe. După accidentul aviatic din ianuarie 2014, toată lumea a fost de acord că înfiinţarea unei substaţii de pompieri şi SMURD la Beliş nu este un moft, ci o necesitate absolută.

Îmi amintesc elanul acelor zile, în „creionarea” unui proiect, dar şi declaraţiile fanteziste ale unora (deşi, la vremea aceea, nu păreau chiar aşa de fanteziste), privind deschiderea temporară a acestei subunităţi în clădirea vechiului dispensar sau construirea sediului acesteia în doar cîteva luni. De ce s-a renunţat la ideea deschiderii temporare a subunităţii la vechiul dispensar?

– S-a renunţat deoarece cheltuielile necesare pentru a face funcţional acel centru provizoriu au fost evaluate la aproape 70% din valoarea proiectului nou, proiect care presupune, pe lîngă clădirea subunităţii de pompieri şi SMURD, şi un Centru de instruire pentru situaţii de urgenţă. Ne-am gîndit că, decît să cheltuim bani mulţi pentru ceva provizoriu, mai bine folosim acei bani pentru un proiect nou şi bine făcut. În proiectul de care vorbim sîntem parteneri şi cu celelalte comune din jurul Belişului – Rîşca, Mărişel, Călăţele şi Mărgău -, dar şi cu Consiliul Judeţean Cluj. De asemeni, sînt parteneri în acest proiect, şi beneficiari finali, ISU şi SMURD Cluj.

Aşa cum ştiţi, acest proiect nu ar fi fost iniţiat fără implicarea dr. Adela Golea, de la UPU-SMURD, a doctorului Horia Simu, de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Cluj, a fostului comandant al ISU Cluj, col. Ungur şi a actualului comandant, lt. col. Moldovan.

– În ce fază este proiectul?

– Proiectul a fost întocmit deja de arhitecţi şi predat Primăriei Beliş. Aşa cum am spus, este vorba de construirea unui sediu pentru pompieri şi SMURD, dar şi construirea unui centru de instruire pentru situaţii de urgenţă, de care să beneficieze ISU şi SMURD Cluj.

– La cît este estimat proiectul?

– La circa 5,4 milioane de lei, adică un milion şi vreo 200 de mii de euro. Dacă e să facem o raportare la alte investiţii, e preţul pentru 6-7 km de asfalt. Cred că nu e o sumă prea mare pentru un complex care va deservi toată zona aceasta a Apusenilor.

– N-am să vă întreb acum de unde veţi lua aceşti bani. Fiind în prag de an nou, vă întreb, mai degrabă, cîţi… turişti aşteptaţi în Beliş, de Revelion?

– Dacă luăm în calcul toate cabanele, pensiunile, casele de vacanţă, cred că vom fi în jur de 2000 de oameni la Beliş, de Revelion.

– Vor mai fi probleme cu apa?

– Cu siguranţă, nu.

– Proiecte majore pentru 2015, în afară de SMURD…?

– Drumurile de care aminteam şi canalizarea în Beliş şi Bălceşti.

– Ce vă doriţi, ca primar, pentru 2015?

– Ca relaţiile dintre oameni, în comună, să fie normale. Îmi doresc să văd în jurul meu oameni cît de cît mulţumiţi şi cît de cît fericiţi, dacă se mai poate pretinde aşa ceva unui om, în ziua de astăzi.

M. TRIPON