Alertă! Se cere salvarea aşezării romane de la Sutor

Comisia Națională Limes, forul care coordonează activitatea de documentare a siturilor ce compun Granițele Imperiului Roman de pe teritoriul României, în vederea înscrierii acestora în Patrimoniul UNESCO, solicită factorilor responsabili să ia măsuri astfel încât secţiunea de autostradă de la Sutor ce face parte din tronsonul 3B1 Topa Mică – Zimbor să fie repoziţionat în faza de proiectare pentru a nu afecta aşezarea romană din această zonă. Recţia Comisiei Limes vine după ce ziarul Făclia a publicat, în ediţia de miercuri, articolul „Autostrada Transilvania taie un monument propus la UNESCO’’, în care a avertizat că proiectul de infrastructură va traversa ruinele castrului roman şi a aşezării civile antice de la Sutor, afectând integritatea acestora.
Autostrada Transilvania va afecta iremediabil un monument propus pentru a fi inclus pe lista UNESCO.
Într-o scrisoare adresată lui Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, Narcis Ștefan Neaga, directorul General al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Valer Daniel Breaz, ministrul Culturii și Identității Naționale, Emilian Gamureac, directorul Direcției Patrimoniu Cultural, MCIN, Florin Florian, prefectul județului Sălaj, Tiberiu Marc, președintele Consiliului Județean Sălaj, Corinei Bejinaru, managerul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău şi Doinei Cociş, directorul Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, reprezentanţii Comisiei Limes atrag atenţia că situl arheologic Sutor este afectat de proiectul de investiții secțiunea 3B1: „Proiectare si execuție Autostrada Transilvania sector Topa Mică – Zimbor (3B1) km 0+000 – km 13+260”.
„Situl reprezintă o importantă așezare romană de pe teritoriul provinciei Dacia, care a funcționat în strânsă legătură cu frontiera provinciei, aflată în vecinătate. Monumentul este format din mai multe obiective: castrul, împreună cu băile identificate recent, o întinsă așezare civilă și necropola aferentă. Menționăm că acestea din urmă, adică așezarea civilă și necropola, nu au fost cartate precis, prin urmare nu apar oficial în interiorul zonei de protecție. Limitele concrete ale sitului/monumentului vor putea fi stabilite numai în urma unui proces detaliat de evaluare de teren, care să coroboreze investigațiile geofizice cu cercetările de diagnostic arheologic intruziv.
Conform proiectului de infrastructură, o porțiune din castrul roman, termele, o mare parte a așezării civile și a necropolei vor fi afectate de culoarul autostrăzii și de bretelele de descărcare ale acesteia.
Comisia Națională Limes, care coordonează activitatea de documentare a siturilor ce compun Granițele Imperiului Roman de pe teritoriul României, în vederea înscrierii acestora în Patrimoniul UNESCO, reprezintă forul responsabil cu stabilirea gradului de autenticitate și integritate a siturilor care compun aceste granițe, în conformitate cu prevederile și Convențiile internaționale, accesibile on-line: http://whc.unesco.org/en/guidelines. Precizăm că situl arheologic de la Sutoru este propus pentru a fi înscris pe Lista indicativă a României, iar ulterior pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO. În noile condiții, este cert că vor fi afectate integritatea și autenticitatea sitului și a zonei acestuia de protecție, de aceea se impun măsuri pentru minimizarea daunelor’’, arată reprezentanţii Comisiei Limes.
Repoziţionarea autostrăzii la o distanţă de 200 metri de sit
Ţinând cont de aceste aspecte, arheologii solicită ca, în faza de proiectare, nodul de legătură să fie repoziționat la o distanță de 200 m de ultimele urme ale siturilor arheologice cunoscute. În acest fel, spun reprezentanţii Comisiei Limes, sunt obligatorii investigații prealabile, fie prin diagnostic arheologic intruziv, fie prin metode de cercetare non-invazive, pentru luarea tuturor măsurilor administrative, legislative și financiare, astfel încât cercetările arheologice preventive necesare construcției nodului rutier să fie demarate cât mai curând posibil, cu dublul scop de a nu afecta situl și termenele de execuție ale lucrării.
„De aceea, pentru a preveni intervențiile de natură să afecteze monumentul, solicităm acordarea unei atenții speciale situației semnalate. Descoperirile arheologice, în urma cercetărilor preventive, se prefigurează a fi foarte importante, după cum rezultă din rezultatele săpăturilor și din cele ale prospecțiunilor geofizice recente, desfășurate sub coordonarea dr. Sorin Cociş. Din aceste motive, sugerăm ca cercetările arheologice viitoare, preventive sau sistematice, să fie demarate cât mai curând posibil, și să fie realizate sub coordonarea responsabilului științific și a reprezentanților instituției coordonatoare a cercetărilor, Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române.
Având în vedere că principalul deținător de interese în realizarea unei rețele naționale de autostrăzi, precum și în protecția și conservarea patrimoniului cultural național este Statul Român, că ambele domenii țin de securitatea națională, Comisia Națională Limes solicită tuturor decidenților o abordare profesionistă și realistă în ceea ce privește termenele de execuție, finanțarea și soluțiile de punere în valoare a eventualelor monumente ce vor fi descoperite, în condițiile finalizării proiectului de infrastructură rutieră.
Comisia Națională Limes solicită Ministerului Culturii și Identității Naționale realizarea tuturor demersurilor necesare sprijinirii instituțiilor și arheologilor implicați în acest proiect’’, se arată într-un comunicat semnat de Felix Marcu, președintele Comisiei.

C.P.