Acad. prof. univ. dr. Nicolae Hâncu: Eu aş institui cenzura pentru mesajele nutriţionale neştiinţifice

Academicianul prof. univ. dr. Nicolae Hâncu susţine că „apreciază informarea corectă a populaţiei, prin mass-media, privind valorile nutriţionale ştiinţifice ale alimentelor, dar respinge categoric mesajele comerciale, exemplificând, în context, cu „enormitatea apărută în aceste zile, cum că «mielul sub zece kilograme este toxic pentru ficat»!

„O enormitate mai teribilă decât aceasta nici că putea să existe, nu are nicio bază ştiinţifică, în schimb o are pe cea economică: recomandă să se consume oaia şi mieii foarte graşi, crescuţi intensiv de anumiţi producători”, subliniază universitarul clujean.

„Dacă aş avea putere, eu aş institui cenzură pentru mesajele nutriţionale neştiinţifice. Sunt oripilat de cuvântul ‘cenzură’ pentru presă, dar când este vorba de grupuri din mass-media, care, cu o neglijenţă înspăimântătoare, aruncă informaţii incorecte şi ştiu ce repercusiuni au ele asupra populaţiei, atunci da, să se facă un consiliu care să verifice datele furnizate cetăţenilor”, a declarat, pentru cotidianul „Făclia”, profesorul universitar, adăugând că a devenit necesar ca patru-cinci nutriţionişti de calitate din România să-şi dea avizul asupra materialelor de presă transmise românilor. „Ce este cu reclamele ‘nutriţioniste’ pentru o sumedenie de cereale exotice, ce este cu vedetele din modă care vin să ne spună că dieta lor este cea ideală şi că beau numai apă alcalină etc. Aceste mesaje comerciale sunt o năpastă”, spune prestigiosul profesor de nutriţie.

Potrivit acestuia, prezentatoare de televiziune Teo Trandafir, „care era să se prăpădească de două ori, ar face bine să se implice în mesaje medicale corecte şi să spună ce i s-a întâmplat când nu a ascultat de sfaturile bune ale profesioniştilor în nutriţie”.

Potrivit academicianului Nicolae Hâncu, în mass-media sunt transmise corect avertizări precum ‘Respectaţi cele trei mese pe zi’, ‘Evitaţi consumul excesiv de sare, zahăr şi grăsimi’, ‘Faceţi mişcare o jumătate de oră pe zi’, ‘Consumaţi doi litri de apă zilnic’, ş.a. „Acestea sunt mesaje deosebit de importante. Pentru că sunt prezentate sub aceeaşi formă de ani de zile, iar lumea nu le mai urmăreşte, aş sugera ca ele să fie refăcute din punct de vedere al imaginii, al modului de prezentare, ca să devină tot mai atractive, să vină mereu în întâmpinarea noastră”.

Despre modul în care trebuie să ne protejăm sănătatea, printr-o hrană adaptată nevoilor organismului, academician prof.univ. dr. Nicolae Hâncu a avut amabilitatea să ofere o suită de informaţii extrem de utile fiecăruia dintre noi.

Prestigiosul nutriţionist este, de o viaţă, adeptul unui stil de viaţă echilibrat. Admirându-i ţinuta de sportiv, eleganţa gesturilor şi discursul ferm, convingător, orice student îşi doreşte să urmeze un astfel de model, iar orice pacient consimte, cu încredere, să fie îndrumat în conduita pentru o viaţă sănătoasă. Hrana ponderată, buna hidratare zilnică, mişcarea în aer liber, somnul odihnitor de şapte-opt ore pe noapte sunt parte a ecuaţiei sănătăţii, spune prof. univ. dr. Nicolae Hâncu.

Universitarul clujean recomandă un consum ponderat de carne: ”în cantităţi reduse şi de o anumită calitate, preferabil peşte şi piept de pasăre, fără pieliţă. O dată la două săptămâni, este binevenit un cotlet de porc slab, care face parte din categoria cărnii albe. Este puţin indicată carnea roşie. În ce priveşte sugestia unora de a consuma carne de oaie, este înţelept să facem abstracţie de un astfel de sfat. Repet, carne cu moderaţie, carne albă, de peşte şi de pasăre. Dacă se mănâncă de două ori pe săptămână carne de somon, avem tot necesarul de Omega 3, ceea ce este foarte sănătos”, a arătat profesorul universitar.

Cu referire la unele afirmaţii apărute în presa centrală, potrivit cărora laptele din mari lanţuri de magazine conţine grăsime de porc, seu de vită, uleiuri vegetale, lapte praf şi de soia, amidon şi aditivi, prof.univ. dr. Nicolae Hâncu a precizat că specialiştii în nutriţie din România nu deţin aceste informaţii, astfel că nu va face comentarii despre subiect, până la o confirmare oficială a datelor. Totuşi, prof. univ. dr. Nicolae Hâncu se întreabă „cum ar putea să fie grăsime de porc în ceva lichid”.

În ce priveşte un posibil exces de iod prin consumul produselor ce îl conţin – hrana gătită acasă cu sare iodată, iar concomitent produsele de panificaţie şi de patiserie, lactatele şi preparatele din carne, care conţin, toate, iod, ca urmare a unei hotărâri din 2002, prin care sarea din comerţul autohton trebuie să fie obligatoriu iodată, academicianul Nicolae Hâncu consideră că limitele de consum nu sunt depăşite (n.r. : la un million de părţi de sare se pun 50 de parţi de iodură de potasiu).

„Sarea este un ingredient în exces când depăşeşte 3-5 grame pe zi, adică un degetar. Sarea este extrem de dăunătoare pentru organismul uman, pe diferite planuri: cardiovascular, renal, funcţia cognitivă etc. Sarea trebuie să fie redusă din consum. În locul gustului sărat să ne obişnuim cu gustul acru, de lămâie şi de oţet balsamic natural, folosite la salate. Sarea iodată nu o folosim pentru alimentaţie. Iodul se întrebuinţează sub formă de medicament şi se prescrie de către endocrinologi, atunci când există disfuncţii ale tiroidei”, a specificat universitarul clujean.

„Margarina clasică este totalmente contraindicată. Formulele noi de margarină, precum «Becel» se recomandă în cantităţi moderate, la fel şi untul. Şi smântâna cu conţinut redus de grăsime, de 10%, poate fi consumată ponderat. Nu trebuie să facem o isterie pentru produsele de tip margarină din generaţia nouă. Compania britanică Unilever, care produce «Becel» s-a mutat, recent, în Olanda şi este temeinic verificată. Sunt multe comentarii legate de acizii graşi pe care îi conţine. În general, principiul e acesta: „Este interzis să interzicem”. Noi, nutriţioniştii, nu interzicem nimic, dar de la Aristotel încoace principiul corect de viaţă este moderaţia în toate. Moderaţie în toate, toate cu moderaţie”, a argumentat academicianul Nicolae Hâncu.

Şi referitor la cerealele cu zahăr pentru micul dejun, profesorul universitar are o recomandare:  persoanele supraponderale trebuie să le elimine din alimentaţie, la fel cei ce au probleme cu consumul de zahăr, diabeticii.

„Cerealele sunt un bun aliment, dar nerafinate industrial şi neîndulcite”, a punctat universitarul clujean.

La fel ciocolata „face parte din alimentaţia noastră numai şi numai într-o cantitate foarte moderată. În piramida alimentelor de evitat, ciocolata este chiar la vârf, împreună cu uleiurile, cu grăsimile, cu untul şi margarina. Sunt mulţi amatori de ciocolată. Cea amară se recomandă din când în când. Şi celelalte sortimente pot fi desgustate – unul, maxim două pătrăţele, între mese. Ciocolata care înveleşte alunele este o formă sănătoasă, alunele ca atare reprezintă un tip de calorii cu totul sănătoase. Şi nucile, la fel. Un pumn de nuci sau de alune sunt cam 200 de calorii. 100 de grame de nuci sau de alune reprezintă 600 de calorii”, a evidenţiat specialistul în nutriţie, adăugând că nu este deloc de acord cu pâinea cu nuci sau cu alune: „ele trebuie să se mănânce separat, fiecare, altfel încurcă din punct de vedere caloric”.

La întrebarea dacă înlocuirea zahărului cu mierea autentică este o soluţie reală pentru sănătate, prof. univ. dr. Nicolae Hâncu a răspuns cu un avertisment: „Zahărul consumat în cantitate excesivă este o otravă albă, un exces de calorii fără niciun beneficiu nutriţional. În schimb, mierea conţine foarte multe substanţe nutritive. Dar, atenţie! Este bine ca doar 10% din totalul caloriilor să fie furnizate de zaharuri simple şi de miere. Pentru îndulcirea cafelei sau ceaiului, punem un vârf de linguriţă de miere, şi nu două, trei linguriţe”.

Universitarul clujean disociază net panificaţia de patiserie, iar cu privire la aluatul congelat importat în România pentru a se coace pâine, spune că, azi, o astfel de practică a devenit comună în întreaga lume. „Dacă s-ar depista ceva periculos pentru sănătate, s-ar spune”, consideră profesorul Nicolae Hâncu.

El a adus în discuţie şi „faimoasele E-uri”, despre care a spus că sunt „un certificat de garanţie”. E-urile care se găsesc în produsele alimentare au fost foarte atent verificate, fiind stabilită doza ingestiei zilnice admise. „Nu există E-uri în alimentele din comerţ care să provoace cancer, presa a iscat o atare informaţie”.

***

Proteinele de origine vegetală din seminţe, cereale şi legume, sunt mult mai sănătoase decât cele de origine animală şi conţin opt din cei 17 aminoacizi – izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, tiozina, triptofanul şi valina – pe care organismul nu îi poate produce prin sine însuşi, spun cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts (SUA). Ei consideră că ouăle, lactatele, nucile, seminţele şi ciupercile pot compensa lipsa proteinelor într-o alimentaţie cu puţină carne, sau chiar fără. În ultima vreme, în Europa sunt tot mai numeroase vocile care condamnă sacrificarea a miliarde de animale, anual, pentru hrana cotidiană a oamenilor. Veganii se abţin de la exploatarea animalelor, din considerente etice şi compasiune pentru suferinţa vieţuitoarelor necuvântătoare, fără apărare.

***

Academicianul prof. univ. dr. Nicolae Hâncu este un recunoscut admirator avizat al artelor. Audiază, captivat, muzică simfonică clasică, Beethoven şi Mozart cu precădere, dar şi preclasică, Bach – „Clavecinul bine temperat” -, însă nu l-au atras niciodată ritmurile moderne de rock. Consideră că o vizită la Muzeul Luvru este un popas în inima fantasticului şi ori de câte ori are prilejul admiră valorile inestimabile din muzeul din capitala Franţei. L-a cucerit, cu totul, şi renumitul Muzeu Thyssen-Bornemisza din Madrid (Spania). Consideră că pictorul spaniol Diego Velázquez (1599-1660) este maestrul suprem al tuturor timpurilor. Îl încântă Picasso. L-au fascinat scrierile columbianului Gabriel García Márquez (1927-2014), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982, şi ale peruanului Mario Vargas Llosa. Manifestă admiraţie faţă de povestea de dragoste dintre laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din anul 2010, celebrul scriitor Mario Vargas Llosa, şi Isabel Preysler, prima soţie a lui Julio Iglesias şi mama artiştilor Enrique şi Julio Iglesias jr.

Carmen FĂRCAŞIU