75 de ani de la eliberarea Clujului de sub ocupaţia horthysto-fascistă

Clujul a aniversat, vineri, 75 de ani de la eliberarea oraşului de sub ocupaţia horthysto-fascistă.

Astfel, cu ocazia Zilei Eliberării Clujului. la Monumentul Ostașului Român din Cimitirul Eroilor a avut loc o ceremonie comemorativă. La evenimentul care a debutat cu o slujbă religioasă, au participat militari, veterani de război, precum şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai mediului academic clujean. Au luat cuvântul viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, lector univ. dr. Ioan Manci şi subprefectul judeţului Cluj, Alin Danci. De asemenea, cu ocazia acestei aniversări, au fost depuse coroane de flori.

Manifestările au fost organizate de Primăria municipiului Cluj-Napoca în parteneriat cu Divizia 4 Infanterie Gemina, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Mitropolia Ortodoxă a Clujului şi Universitatea ”Babeş-Bolyai”.

În discursul său, viceprimarul Dan Tarcea a subliniat că acesta este un moment istoric de celebrare şi recunoaştere a celor care au luptat pentru eliberarea municipiului nostru. “În urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940 România pierdea o parte din teritoriul naţional. Transilvania de Nord a fost ocupată de trupele horthyste în septembrie 1940. Au fost patru ani de grele încercări pentru românii din oraş. (…) Celor care s-au jertfit atunci pentru libertatea oraşului nostru le oferim astăzi recunoştinţa noastră. Lupta militarilor de atunci şi prezenţa veteranilor de astăzi sunt un pod peste timp pentru recunoaşterea eroilor români şi un exemplu de urmat pentru generaţiile de astăzi, că democraţia şi libertatea se câştigă cu sacrificii. Înţelegerea, toleranţa şi colaborarea, împreună cu respectul faţă de memoria comună este o trăsătură a Clujului de azi”, a declarat Dan Tarcea.

La rândul său, lector univ. dr. Ioan Manci a subliniat că operaţia de eliberare a Clujului se înscrie în marea luptă sau în operaţia desfăşurată de armata română şi sovietică în poarta Someşului.

“Aşadar, la 9 octombrie 1944, elemente înaintate ale Armatei a patra pregăteau ofensiva pentru eliberarea Clujului. Cu siguranţă, lecţia tristă învăţată la Oarba de Mureş, unde au pierit aproape 11.000 de ostaşi I-a obligat pe comandanţi să insiste să folosească pe scară largă manevra de învăluire, combinată cu atacul frontal. Cu siguranţă, a fost o reuşită, Manevra de la Est şi de la Vest de Cluj au avut un impact major în realizarea misiunii imediate a Armatei a patra (…) Se cuvine aşadar. astăzi, aici, în Cimitirul Eroilor, în faţa Monumentului Eroilor să ascultăm glasul eroilor noştri din umbra crucilor şi din înaltul cerurilor, să ne înclinăm frunţile întru rugăciune caldă şi creştinească pentru memoria lor”, a spus Ioan Manci.

El şi-a încheiat discursul cu un citat pe care l-a descoperit la Monumentul Eroilor din Suciu de Sus, judeţul Maramureş: “Călătorule tânăr şi vârstnic, de câte ori vei întâlni pe aceste drumuri o cruce pe a cărei piatră este săpat un nume de erou, opreşte-te măcar o clipă, descoperă-te şi gândeşte-te că fără jertfa celui de acolo ar fi fost imposibil ca tu, astăzi, să trăieşti liber, să iubeşti soarele, florile, munţii şi râurile pe care le-a apărat şi le-a lăsat ca moştenire infanteristul, vânătorul de munte, artileristul, tanchistul, marinarul şi aviatorul erou”.

Potrivit istoricilor, eliberarea Clujului s-a făcut printr-o largă acţiune de învăluire, pe dreapta pe direcţia satului Gheorgheni – Someşeni şi pe direcţia Apahida – Chinteni, iar pe stânga, pe direcţia Buru – Băişoara – Gilău şi Iara – Sălicea – Floreşti.

Divizia 18, subordonată Corpului 104 Sovietic, a dus lupte grele pe aeroportul Someşeni şi la Sînnicoară, cucerind podul de peste Someş. Alte două divizii, D9 şi 21, au ocupat comunicaţia Apahida – Cluj şi au cucerit înălţimile de la nord de Cluj.

Prin atacuri succesive, unităţile Diviziei I Cavalerie au ocupat intersecţia Gilău – Luna de Sus – Floreşti, deschizând cale liberă spre Cluj.

Anca M. Colibăşanu