Aniversare: 525 de ani de la fondarea Mitropoliei din Feleac

Aniversarea a 525 de ani de atestare documentară a Mitropoliei de la Feleac a fost marcată, sîmbătă, printr-un simpozion organizat de Mitropolia Clujului, Sălajului şi Maramureşului, Academia Română şi Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’.

Manifestarea a reunit istorici şi teologi, printre participanţi numărîndu-se şi Martyn Rady, de la University College din Londra şi Christian Gastgeber de la Academia Austriacă de Ştiinţe. În cadrul conferinţei intitulate ‘’Mitropolia de la Feleac, 525 de ani de atestare documentară“ au avut loc mai multe comunicări ştiinţifice: ‘’Feleacul în istoria Transilvaniei“ de acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, ‘’Satul Feleac şi oraşul Cluj în secolele XIV-XV“ de acad. prof. dr. Nicolae Edroiu, ‘’Trăsături definitorii ale monahismului transilvan în Evul Mediu“, de conf. dr. Şerban Turcuş, ‘’Arc peste timp: de la Catedrala Arhiepiscopală din Feleac  la Catedrala Mitropolitană din Cluj“, de pr. prof. dr. Alexandru Moraru, ‘’De la Valahia la Dacia“ de dr. Alexandru Şimon, ‘’Contribuţii la istoria românilor din Transilvania. Date noi despre biserica ‘’Sfînta Paraschiva“ din Feleac secolele XIII-XVI (cu prezentare de imagini ale ultimului şantier arheologic din biserica voievodală)“, de dr. Daniela Marcu Istrate.

Prezent la manifestare, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a arătat că evenimentul are o importanţă deosebită nu doar pentru Biserica Ortodoxă Română, ci pentru toată comunitatea din Ardeal. “Astăzi se petrece un eveniment special aici în Feleac, se marchează împlinirea a 525 de ani de la întemeierea acestui lăcaş bisericesc, înfăptuită de Ştefan cel Mare pe teritoriul Ardealului, în vecinătatea Clujului. Este un moment deosebit nu doar pentru Biserica Ortodoxă Română, ci pentru toată comunitatea Ardealului’’, a declarat preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc.

 La rîndul său, Ioan Aurel Pop a explicat că scopul simpozionului a fost de a aminti că “cinstirea trecutului trebuie să fie un punct forte al culturii noastre naţionale’’. “Am vrut să arăt că Feleacu nu este nici un început, nici un sfîrşit, că ierarhia religioasă răsăriteană a funcţionat pe aceste locuri împreună cu ierarhia apuseană şi latină cu mult înainte de întemeierea acestei biserici, la 1488, graţie patronajului spiritual al voievodului Ştefan cel Mare al Moldovei. Şi am arătat că această ctitorie care are peste cinci secole exprimă sinteza dintre lumea bizantină şi lumea apuseană inclusiv prin elementele sale de stil’’, a declarat Ioan Aurel Pop.  Rectorul UBB a precizat că simpozionul organizat cu această ocazie are rolul unei manifestări ştiinţifice, deoarece comunicările prezentate au avut în vedere reliefarea, cu metodele istoricului, a ceea ce ştiinţa şi cercetarea a adus în ultimele decenii ca noutăţi.

În cadrul evenimentului de sîmbătă au fost lansate volumele “Românii şi Puterea în regatul medieval al Ungariei’’ şi “Guvernare şi lege în Moldova, Transilvania şi Valahia medievale’’, semnate de istoricul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB. Volumele au fost prezentate de dr. Christian Gastgeber (Academia Austriacă de Ştiinţe) şi prof. dr. Martyn Rady (University College, London).

Mitropolia de pe Dealul Feleacului este atestată documentar la 1488, fiind prima structură ecleziastică de rit grec creată pentru Transilvania şi care nu a fost aşezată în afara ei ori nu a fost calată după diocezele Bisericii de rit latin (i.e. catolice) din Regatul Ungariei. Pînă la apariţia ei, creştinii de rit grec erau împărţiţi între stavropighia de la Peri din Ţara Maramureşului (Maramureşul istoric) şi Mitropolia Ungrovlahiei (de la Curtea de Argeş), conform înţelegerilor dintre Sigismund de Luxemburg, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol şi Mircea cel Bătrîn din anii 1390, sau, în cazul în care se încerca unirea confesională, autoritatea ierarhului impus pentru aceşti creştini de rit grec din estul regatului ungar era aranjată în funcţie de diocezele Bisericii recepte a Ungariei, cum ar fi cele de Eger, Oradea sau a Transilvaniei.
Cosmin PURIŞ