Liberalii se opun trecerii direcţiilor judeţene de cultură în subordinea autorităţilor locale

Prezent sâmbătă la Cluj-Napoca unde a luat parte la o conferință privind valorizarea patrimoniului național imaterial, președintele Comisiei pentru Cultură, Culte și Minorități din cadrul PNL, istoricul Liviu Brătescu, a avertizat că trecerea direcțiilor județene de cultură în subordinea autorităților locale ar reprezenta un lucru foarte grav. Liberalul a arătat că o astfel de măsură ar crea o stare de incompatibilitate deorece autoritățile locale ar prelua și atribuțiile de avizare a construcțiilor din zona de monumente. „Aici este o miză foarte serioasă și anume luarea avizului pe care-l dau direcțiile de cultură către diferite instituții din subordinea primăriilor sau consiliului județean. Acest lucru va crea o incompatibilitate extraordinară. Avem deja Hotărârea de guvern 228 din 2017 care pregătește această trecere a direcțiilor de cultură”, a declarat președintele Comisiei pentru Cultură, Culte și Minorități din cadrul PNL.

Liviu Brătescu a spus că în viziunea partidului din care face parte direcțiile județene de cultură ar trebui subordonate Institutului Național de Patrimoniu, instituție care dispune de experți dar și de fonduri necesare intervențiilor la clădirile de patrimoniu.

De asemenea, liberalul a mai arătat că s-ar impune constituirea Gărzii de Patrimoniu. ‚’Aceasta ar urma să aibă atribuții de control, accentul să fie pus pe sancționare, degrevând astfel direcțiile județene de cultură’’, arată istoricul.

Liviu Brătescu a ținut să acuze Ministerul Culturii că nu a reușit să adopte pînă în prezent Codul Patrimoniului. „Suntem în 2018 și noi încă nu avem un Cod al Patrimoniului. În aceste condiții, toate problemele care apar în zona protecției patrimoniului generează o serie de consecințe extrem de grave cu privire la patrimoniul acestei țări”, a menționat președintele Comisiei pentru Cultură, Culte și Minorități din cadrul PNL.

Totodată, Brătescu nu a ratat ocazia de a critica activitatea ministrului Culturii, George Ivașcu, afirmând că în acest an al Centenarului lipsesc o viziune și o strategie asumate de ministru, deși există documente strategice redactate de profesioniștii din cadrul ministerului, dar care nu au fost asumate la nivel politic.

Istoricul Liviu Brătescu a participat sâmbătă la conferința „Valorizarea patrimoniului Național Imaterial”, eveniment organizat de PNL Cluj. ”România a ratificat prin Legea numărul 410 din 29 decembrie 2005, Convenţia privind Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial şi s-a angajat să protejeze patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Fie că ne place sau nu, olăritul, colindele, costumele populare, plăcinta cu varză sau mărțișorul, jocul și dansul popular, basmele sau crucile de lemn sculptate, toate acestea fac parte din patrimoniul național imaterial, toate ne reprezintă într-un fel sau într-o formă, ne sunt surse de inspirație și reprezintă factori de unitate și identitate culturală. Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial înseamnă şi recunoaşterea lui în cadrul societăţii şi asigurarea viabilităţii acestuia în sânul comunităţilor, înseamnă și susținerea acestuia pe toate căile posibile, începând cu activități tematice și terminând cu legislația specifică și absolut necesară, de încurajare, conservare și promovare”, au transmis organizatorii. România are înscrise următoarele bunuri culturale imateriale pe lista reprezentativă a Patrimoniu Mondial Imaterial: Doina (2009); Ritualul Căluşului (2008); Ceramica de Horezu (2012); Colindatul de ceată (2013), dosar comun cu R. Moldova; Feciorescu de Ticuș; Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete; Practicile asociate zilei de 1 martie.

Cosmin PURIŞ