2014 – an negru pentru cultura clujeană

În timp ce municipiul Cluj-Napoca se pregăteşte să cîştige titlul de Capitală Culturală Europeană, cultura clujeană a primit în acest an mai multe lovituri grele, ceea ce i-ar putea aduce repercusiuni pe termen lung.

Mai multe instituţii culturale au avut de suferit fie din cauza fenomenului „restitutio in integrum” fie din cauza managementului promovat de cei care s-au aflat în fruntea acestora sau a politicilor impuse de cei din conducerea Ministerului Culturii. Opera Română, Complexul Muzeal ,,Octavian Goga” de la Ciucea, Filarmonica Română Cluj, Muzeul de Artă Cluj, Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj sînt cîteva dintre instituţiile de cultură care au avut avut serios de suferit în acest an.

Prima lovitură serioasă pe care au primit-o instituţiile de cultură clujene în acest an a constat în reducerea bugetului de funcţionare cu zece la sută la unele iar la altele cu 20 sau chiar 30 la sută faţă de 2013. Printre instituţiile afectate de această măsură s-au numărat Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Teatru Nanţional Cluj, Opera Maghiară şi Teatrul Maghiar din Cluj. În acest context, managerii acestor instituţii au fost nevoiţi să caute soluţii de supravieţuire, astfel încît numărul de spectacole şi premiere să fie menţinut iar calitatea acestora să nu fie afectată. Pe lîngă situaţia financiară, Opera Română Cluj şi Teatrul Naţional Cluj au probleme destul de serioase cu clădirea în care-şi desfăşoară activitatea. În prezent situaţia acestui edificiu e critică şi pe măsură ce trece timpul imobilul se degradează tot mai mult.

Clădirea a fost cuprinsă în 2004 într-un program de reparaţii capitale finanţat de ministerul de resort. Contractul pentru executarea lucrărilor de reabilitare a fost semnat cu compania bucureşteană Romconstruct Holding. Contractul a expirat în 31 decembrie 2007 iar responsabilitatea pentru continuarea acestui proiect a fost transferată unei unităţi special înfiinţate – “Unitatea de management a proiectului”, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Firma a executat doar 10% din totalul lucrărilor, în funcţie de sumele primite de la minister. Iniţial contractul avea o valoare de 15 milioane de lei, însă sumele plătite de minister au ajuns la mai puţin de 1,5 milioane de lei. În final proiectul s-a blocat iar acum singura soluţie ar fi fondurile europene.

Şi clădirea Operei Maghiare şi a Teatrului Maghiar din Cluj are nevoie de reparaţii capitale, însă deocamdată nu se ştie dacă se vor opţine bani pentru o astfel de investiţie.

Pe lîngă reducerea bugetului şi problema clădirii, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, a mai avut parte în acest sfîrşit de an de o situaţie destul de dificilă, generată de demisia directorului Marius Budoiu. Acesta a fost desemnat în urmă cu doi ani, în urma unui concurs, director al Operei din Cluj. Concursul a fost însă contestat de contracandidatul său, Ioan Vrăsmaş, acesta cîştigînd procesul, în urmă cu o lună, cînd Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o sentinţă executorie, potrivit căreia rezultatul a fost anulat. Ulterior acestei sentinţe, Ministerul Culturii a emis o hotărîre prin care Marius Budoiu a fost numit director interimar pînă la începutul anului viitor, pentru ca anumite proiecte începute deja de Opera din Cluj, care este una dintre cele mai importante instituţii de cultură din Transilvania, să poată fi derulate. Marius Budoiu şi-a depus însă demisia din această poziţie cu cîteva săptămîni înainte ca termenul să expire.

Complexul Muzeal „Octavian Goga” din Ciucea-pe punctul de a se desfiinţa

O altă instituţie de cultură clujeană lovită din plin în acest an este Complexul Muzeal „Octavian Goga” din Ciucea. Edificiul cultural lăsat moştenire statului român de către Octavian Goga şi soţia sa, Veturia Goga, a fost pierdut de Consiliul Judeţean Cluj. Curtea de Apel Bucureşti a dispus în 14 decembrie anularea actului de donaţie prin care Veturia Goga a transferat complexul muzeal de la Ciucea în proprietatea statului român. Sentinţa a fost dată la cererea strănepoţilor Veturiei Goga, Florin-Gheorghe Mureşan, Radu Mureşanu, şi Eugenia Mureşanu. Aceştia au deschis în anul 2005 o acţiune în revendicare, prin care au cerut instanţei să constate nulitatea absolută a donaţiei făcute de soţia poetului statului român şi repunerea în posesie.

Domeniul de la Ciucea a fost cumpărat de Octavian Goga în 1920 de la Bontza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. În castelul reconstruit în perioada interbelică de Goga se află astăzi muzeul Memorial “Octavian Goga”. Muzeul adăposteşte o vastă colecţie de covoare, port popular si alte obiecte de artă populară adunate de către Octavian Goga de pe toate meleagurile ţării, precum şi o impresionantă bibliotecă. În grădină se află mauzoleul poetului şi al soţiei sale, Veturia Goga. Tot în grădină se află o biserica de lemn din sec. XVI adusă aici de către Octavian Goga.

Conform documentelor, întregul complex a fost donat de Veturia Goga, în anul 1966, statului român. Văduva poetului a făcut acest get pentru a respecta testamentul lui Goga, care prevede că, după moartea sa şi a soţiei sale, “toate bunurile deţinute de ei să fie donate statului român, iar la Ciucea să fie înfiinţat un muzeu care să poarte numele poetului”. Oferta de donaţie a fost autentificată sub numărul 1209/1966, iar prin decizia 132/1966 al Sfatului Popular Cluj a fost acceptată donaţia. În prezent contrucţiile şi clădirile complexului muzeal de la Ciucea se află în proprietatea Judeţului Cluj. Cu toate documentele care certifică donaţia făcută de Veturia Goga în favoarea statului român, pretinşii urmaşi ai acesteia, care arată că sînt strănepoţi de frate, au cerut să fie puşi în posesia domeniului de la Ciucea. În prima fază a procesului, pretinşii urmaşi ai Veturiei Goga au pierdut.

În apel, Consiliul Judeţean Cluj a făcut toate eferturile pentru a salva Muzeul ”Octavian Goga” de la Ciucea. Juriştii de la judeţ au adus numeroase probe pentru a arătat că actul de donaţie făcut de Veturia Goga a fost perfect legal şi făcut cu consimţămînt total. Cu toatea acestea, Curtea de Apel Bucureşti a considerat că actul de donaţie trebuei desfiinţat.

Filarmonica „Transilvania” din Cluj aşteaptă un sediu

Într-o situaţie dramatică se află şi Filarmonica „Transilvania” din Cluj. Aceasta nu mai are un sediu propriu de mai mulţi ani, iar mult mediatizatul proiect „Centrul Cultural Transilvania”, în care să-şi desfăşoare activitatea şi Filarmonica, întîrzie să fie dus la final. Proiectul este unul extrem de ambiţios, valoarea investiţiei ar urma să se ridice la 64 de milioane de euro.

Amplasamentul acestui proiect major de investiţii este situat pe B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 106. Terenul are o suprafaţă de 13.923 mp şi se află în proprietatea municipiului Cluj-Napoca şi în administrarea Consiliului local Cluj-Napoca. Deocamdată proiectul este blocat deoarece administraţia locală nu a găsit un investitor privat care să demareze, pe baza unui parteneriat public privat, construcţia parkingului, ce cuprinde 80% din întreg spaţiul centrului cultural.

Sediul Muzeului Naţional de Artă Cluj, în pericol

O altă instituţie de cultură care are probleme cu sediul este Muzeul Naţional de Artă Cluj.

Clădirea a intrat în proprietatea Statului Român în 1948, iar începînd cu anul 1956 a devenit sediul Muzeului Naţional de Artă a Transilvaniei şi găzduieşte colecţiile acestuia, dar şi alte expoziţii şi tîrguri de nunţi. Între anii 1960 şi 1970 imobilul a fost supus unui proces de restaurare, dar, în timp, acesta a început să se degradeze. După anul 2000, clădirea, care necesită lucrări de reabilitare, a fost revendicată de către urmaşii unei românce care a lucrat ca servitoare pentru ultimul descendent al familiei Banffy. Procesul nu este finalizat şi nu a avut loc punerea în posesie, astfel încît imobilul figurează în patrimoniul Consiliului Judeţean Cluj, instituţie care nu poate investi în reabilitare cîtă vreme procesul nu este finalizat.

Probleme penale la MNIT

Nici Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei nu a fost lipsit de probleme grave în acest an. La mijlocul lunii octombrie, Viorica Crişan, fost director general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), în prezent director arheologie, a fost pusă sub acuzare de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Cluj pentru săvîrşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (7 acte materiale). În acelaşi dosar, au fost puşi sub acuzare Roxana Bălăuţă, director general adjunct în Ministerul Culturii, Constanţa Grosu, fost referent în Ministerul Culturii, în prezent consilier cu grad profesional asistent, Mircea Cristian Staicu, fost secretar general în Ministerul Culturii, Emilia Taloş, contabil-şef al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. De asemenea, a fost pusă sub acuzare persoana juridică SC Artex Internaţional Services SRL Bucureşti.

Potrivit DNA, la data de 25 noiembrie 2009, a fost semnat contractul de cesiune “Amenajare muzeală” între Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, reprezentat prin director general Viorica Crişan şi contabil-şef Emilia Taloş, pe de o parte, şi SC Artex Internaţional Services SRL Bucureşti. Contractul avea ca obiect “ansamblul de opere de creaţie intelectuală şi artistică intitulat: amenajare muzeală”, în spaţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. DNA susţine că atribuirea execuţiei lucrărilor pentru obiectivul de investiţii “Amenajare muzeală” s-ar fi efectuat cu nerespectarea procedurilor legale privind achiziţiile publice iar efectuarea de plăţi/cheltuieli de capital, în sumă totală de 6.939.565 lei, la acest obiectiv de investiţii a fost făcută pe baza unor documente justificative care nu reflectă realitatea sau a fost făcută pentru servicii şi lucrări neexecutate.

Criză totală la Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj

Din cauza managementului promovat de fosta conducere a Ministerului Culturii, activitatea Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj este total paralizată de o lună şi jumătate. Instituţia deconcentrată nu are din 15 noiembrie director şi nici nu a fost delegată o altă persoană care să exercite aceste atribuţii. Acest lucru a făcut ca activitatea să fie blocată total, neexistînd nicio persoană care să poate semna documentele care intră în responsabilitatea directorului instituţiei.

Surse din cadrul instituţiei susţin că, începînd cu 15 noiembrie, zeci de cereri care vizează diverse probleme de patrimoniu cultural aşteapă să fie soluţionate însă acestea sînt blocate din cauză că nu e cine să le semneze. Printre acestea se numără avizele de urbanism pentru construcţii în zona istorică protejată sau pentru reabilitări de clădiri monument istoric. Acestea nu pot fi eliberate, deoarece necesită semn[tura directorului. Totodată, mai sînt zeci de notificări cu privire la vînzarea de locuinţe aflate în clădiri din zona protejată sau în clădiri monument istoric. Potrivit legii, cînd se scot la vînzare astfel de case sau apartamente, proprietarul trebuie să anunţe Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu, pentru exercitarea dreptului de preemţiune. Cum nu e cine să răspundă la aceste notificări, oamenii stau blocaţi cu tranzacţiile pentru că un eventual act de transfer de proprietate fără răspunsul privind preemţiunea e nul absolut.

Surse din cadrul Ministerului Culturii susţin că principalul reponsabil pentru criza de la Direcţiia Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj este fostul ministru al Culturii, Hegedüs Csilla. Reprezentanrul UDMR, spun sursele, în loc să identifice soluţii pentru rezolvarea problemei legată de conducerea Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cluj, a luat măsuri care au adîncit şi mai mult criza.

Nu ştim cum se vor rezolva toate aceste probleme, însă fără o activitate culturală intensă şi coerentă titlul de „Capitală Culturală Europeană” în 2021 va fi doar un vis frumos.

Cosmin PURIŞ