166 de inculpaţi trimişi în judecată de DNA Cluj au fost condamnaţi definitiv anul trecut

Un preşedinte de consiliu judeţean, un consilier judeţean, un adjunct de inspectorat şcolar judeţean, un director de la Autoritatea Rutieră Română, un şef de la Inspectoratul de Control Trafic, un primar de oraş, un primar de municipiu şi 15 administratori de societăţii comerciale sînt o parte dintre inculpaţii trimişi în judecată anul trecut de procurorii clujeni ai Departamentului Naţional Anticorupţie.

Din bilanţul DNA prezentat, ieri, de şeful instituţiei Laura Codruţa Kovesi reiese că structura teritorială Cluj de luptă anticorupţie a înregistrat o creştere a eficienţei în activitatea desfăşurată. Principalul argument în acest sens constă în faptul că procurorii clujeni ai DNA nu au avut în 2014 nicio soluţie de achitare definitivă şi nicio restituire definitivă la procuror.

Potrivit analizei activităţii, în 2014 DNA Cluj a avut 269 cauze de soluţionat. Dintre acestea au fost soluţionate 117 de cauze, reprezentînd o scădere cu 35% faţă de 2013. Procurorii clujeni anticorupţie au sesizat în 2014 instanţele cu 92 de infracţiuni, mai mult cu 22 faţă de anul precedent. Dintre acestea, 47 au fost de corupţie, iar 16 au fost infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. Pentru a sesiza instanţele cu infracţiunile constatate, DNA Cluj a întocmit 14 rechizitorii privind 42 inculpaţi, din care patru persoane juridice şi 12 inculpaţi în stare de arest preventiv. Dintre rechizitoriile întocmite, cinci au privit infracţiuni de corupţie (valoarea totală a obiectului infracţiunilor fiind de 6.479.974 lei), trei rechizitorii privind infracţiuni asimilate celor de corupţie, trei rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (prejudiciu în sumă de 2.533.789 lei), un rechizitoriu a privit infracţiunea de evaziune fiscală (prejudiciu de 22.041.767 lei) şi un rechizitoriu avînd ca obiect infracţiunea de înşelăciune (prejudiciul reţinut fiind de 4.816.253 lei şi 5.044.042 euro). Totodată s-au luat măsuri asigurătorii în valoare totală de 53.322.056 lei.

În ceea ce priveşte calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că printre cei 42 de inculpaţi se numără un preşedinte de consiliu judeţean, un consilier judeţean, un adjunct de inspectorat şcolar judeţean, un director de la Autoritatea Rutieră Română, un şef de la Inspectoratul de Control Trafic, un funcţionar de la Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară, un primar de oraş, un primar de municipiu şi 15 administratori de societăţii comerciale şi 15 persoane cu diverse ocupaţii.

Reprezentanţii DNA Cluj susţin că una dintre priorităţile de anul trecut a constat în reducerea cauzelor vechi rămase nesoluţionate şi reducerea cauzelor rămase nesoluţionate în general.

Anul trecut au existat 18 hotărîri definitive în cauze trimise în judecată de procurorii clujeni ai DNA, niciuna dintre acestea nefiind de achitare. „Prin cele 18 hotărîri definitive s-a dispus condamnarea a 166 inculpaţi trimişi în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Cluj ai DNA (11 hotărîri definitive de condamnare a 16 inculpaţi în anul 2013).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucît există o singură infirmare a soluţiei, dispusă de procurorul ierarhic superior. Cauza este însă în curs de soluţionare la Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie din cadrul structurii centrale a DNA. Activitatea la DNA Cluj a fost desfăşurată de şase procurori. Încărcătura pe procuror a fost de circa 20 cauze şi de alte 30 rămase în lucru pentru fiecare procuror. De asemenea, în perioada analizată au fost soluţionate 314 plîngeri, cereri şi memorii diverse, precum şi 20 plîngeri împotriva soluţiilor. Au fost întocmite 120 alte lucrări (situaţii, analize, sinteze, studii, rapoarte) şi primite în audienţă 296 de persoane. În concluzie, susţin şefii DNA, activitatea desfăşurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii care reflectă calitatea, inclusiv cei referitori la numărul rechizitoriilor şi al inculpaţilor trimişi în judecată, precum şi de lipsa achitărilor şi restituirilor definitive.

Una dintre cauzele instrumentate de procurorii DNA a zguduit Clujul. Este vorba dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost arestat pentru fapte de corupţie.

Anchetatorii din cadrul DNA Cluj au reuşit să instrumenteze dosarul prin care a fost trimis în judecată fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, pentru luarea de mită, fals în înscrisuri şi spălare de bani. Horea Uioreanu este acuzat de luări de mită, din care două în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată, şi complicitate la spălare de bani. Alături de Uioreanu au fost trimişi în judecată şi oamenii de afaceri Ioan Bene, Vasile Pogăcean, Gabriel Davidescu, precum şi consilierul judeţean Ioan Petran. Ioan Bene, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, este judecat pentru săvîrşirea infracţiunilor concurente de dare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată, şi spălare de bani. Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a fost şi el trimis în judecată pentru dare de mită. Procurorii DNA l-au trimis în judecată, în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran, pentru dare de mită. Horea Uioreanu a mai fost cercetat şi trimis în judecată într- un alt dosar, în care este acuzat că a beneficiat, fără drept, de informaţii ce nu sînt destinate publicităţii. Mai precis, lui Uioreanu i se impută faptul că a determinat un subofiţer de informaţii să-i permită accesul la informaţii ce nu erau destinate publicităţii şi de care acesta urma să ia cunoştinţă sau a luat cunoştinţă în virtutea exercitării atribuţiilor de serviciu.

Un alt dosar instrumentat de DNA în 2014 şi care a avut un impact deosebit asupra opiniei publice a fost cel în care Rareş Pop, fost consilier judeţean liberal şi şef al Inspectoratului pentru Controlul Traficului Rutier, a fost arestat şi trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Rareş Pop este acuzat de abuz în serviciu, comis în formă continuată, cu obţinere de foloase necuvenite, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sînt destinate publicităţii, desfăşurarea de activităţi ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, şantaj şi luare de mită. În acelaşi dosar au mai fost deferiţi instanţei Vasile Claudiu Crişan, inspector coordonator al Biroului judeţean Cluj, Ioan Radu Dohotar, inspector coordonator al Biroului judeţean Bistriţa Năsăud şi membru în consiliul de conducere al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier.

Tot anul trecut, procurorii DNA şi-a orientat atenţia şi în zona corupţiei din învăţămîntul preuniversitar. În acest context, adjunctul inspectorului şcolar general Cluj, Peter Tünde, a fost arestată şi trimisă în judecată pentru trafic de influenţă. În acelaşi dosar va fi judecat Vasile Perşa, acuzat de cumpărare de influenţă. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în perioada iunie – 1 septembrie 2014, Peter Tünde, în calitate de inspector şcolar general adjunct în cadrul ISJ Cluj, a pretins de la un număr de 14 persoane suma totală de 21.300 euro, din care a primit efectiv suma totală de 10.300 euro. Aceste sume de bani au fost pretinse pentru ca, prin influenţa de care se prevala că o are asupra membrilor comisiilor de evaluare)corectare de la examenele de bacalaureat susţinute la nivelul municipiului Cluj-Napoca, în sesiunile de vară şi toamnă 2014, precum şi asupra membrilor comisiilor de corectare de la examenele de definitivat şi titularizare susţinute în luna iulie 2014, îi poate determina pe aceştia la notarea favorabilă, superioară, dar şi pentru obţinerea notelor de promovare, în favoarea unor candidaţi.
C.PURIŞ