Victoria lui Obama nu-i impresionează pe liderii de afaceri europeni

New York Times

Mulţi directori de afaceri şi investitori din Europa, la fel ca omologii lor din SUA, ar fi salutat un preşedinte care e “unul de-al lor”. Ei au avut mai multă încredere în Mitt Romney pentru a conduce economia SUA, de departe cea mai mare piaţă pentru exporturile europene.

Pieţele bursiere europene au manifestat, miercuri dimineaţa, puţină reacţie faţă de realegerea lui Obama, dar apoi au urmat bursele americane în cursul zilei. Implicaţia este că investitorii nu sînt siguri dacă un al doilea mandat va aduce creşterea de care companiile europene, precum şi firmele americane cu operaţiuni pe continent, au nevoie urgent pentru a compensa economia în dificultate din zona euro.

În cercurile de afaceri s-a manifestat uşurarea că liderii americani au lăsat alegerile în spate, iar acum se pot concentra pe probleme de politică urgente, îndeosebi aşa-numita “fiscal cliff” care se profilează la Washington şi riscul unei scăderi bruşte a cheltuielilor guvernului SUA. Aceasta ar fi o problemă pentru companii precum Siemens, de electronice şi inginerie cu sediul la München, un furnizor major pentru guvernul american.

Dar, pe baza primului mandat al lui Obama, a existat pesimism privind faptul că preşedintele va acorda o mare prioritate Europei sau va face să progreseze proiecte economice la care europenii ţin mult, precum un acord comercial cu SUA, care ar elimina tarifele la import şi export şi va unifica reglementările pentru medicamente şi alte produse ori de cîte ori este posibil.

“Se simte diferit de data aceasta”, a declarat Volker Perthes, directorul Institutului German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate de la Berlin. “Nu există prea mult entuziasm în Europa, dar există aşteptarea că va face ceea ce a promis să facă şi ceea ce ne-am aşteptat să facă în primul mandat. Aşteptarea este că de data aceasta va acţiona pentru moştenirea lui, nu pentru realegere”, a adăugat el.

Interesul Europei într-o redresare a SUA a fost subliniat, miercuri, de noi date economice. Comisia Europeană prognozează că UE va ieşi cu greu din recesiune anul viitor, în timp ce şomajul va rămîne ridicat. În Germania, cea mai mare economie din Europa, producţia industrială a scăzut cu 1,8% în luna septembrie comparativ cu luna anterioară.

O economie în redresare în SUA nu va rezolva problemele structurale profunde şi pe cele politice din Europa, dar va contribui la sprijinirea cererii pentru produse precum Mercedes-Benz sau uleiul de măsline grecesc.

În pofida ascensiunii Chinei ca partener comercial, SUA rămîn de departe cel mai mare client pentru exporturile europene. Americanii au cumpărat bunuri în valoare de 172 de miliarde de euro (219 miliarde dolari), din ianuarie pînă în iulie, potrivit celor mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al UE.

Deşi mulţi lideri de afaceri europeni au simţit o afinitate cu Romney, au manifestat puţin din acea animozitate virulentă nutrită de conservatorii din SUA faţă de Obama. Preşedintele ar putea constata că este mai uşor să ajungă la compromisuri cu conservatorii de la Bruxelles decît cu cei de la Washington.

Economiştii europeni sînt deosebit de nervoşi privind “fiscal cliff” – creşteri automate de impozite şi reduceri imense de cheltuieli, care ar putea surveni la începutul anului viitor, exceptînd cazul în care Obama ajunge la un compromis cu republicanii din Congres.

La Berlin şi în alte capitale există o frustrare considerabilă cu privire la impasul de la Washington, tot aşa cum SUA au criticat modul în care europenii au gestionat criza datoriilor lor. Obama a vizitat rar Europa, dar ministrul de finanţe, Timothy Geithner, a fost foarte activ în culise. Această atenţie nu a fost întotdeauna apreciată. Printre oficialii germani au existat plîngeri potrivit cărora apelurile lui Geithner pentru mai puţină austeritate bugetară au fost concepute doar pentru a menţine unită zona euro pîna în ziua alegerilor americane, pentru a evita o criză care putea afecta economia SUA şi şansele lui Obama.

“Este adevărat că nu e o administraţie care are în primul rînd la inimă Europa”, deoarece are alte preocupări, a declarat miercuri Pierre Moscovici, ministrul francez de finanţe, la postul de radio RTL. Cu toate acestea, americanii “au fost de mare ajutor în asistarea crizei zonei euro, precum şi în dorinţa unui mai bun echilibru între austeritate şi creştere”, a adăugat el.