Turkmenistanul îşi consolidează prezenţa militară la Marea Caspică

Nezavisimaia Gazeta

Turkmenistanul continuă să-şi consolideze prezenţa militară la Marea Caspică: în acest scop, ţara intenţionează să cumpere pentru flota sa cele mai performante nave şi arme, a anunţat recent preşedintele turkmen Gurbangulî Berdîmuhamedov.

“Marea Caspică va fi întotdeauna o mare a prieteniei şi comuniunii”, a declarat Berdîmuhamedov. Cu toate acestea, Turkmenistanul, ca orice stat care are ieşire la mare, are nevoie de nave pentru a patrula graniţele maritime şi a contracara terorismul, braconajul organizat şi traficul de droguri, a subliniat liderul turkmen.

Experţii sînt de părere că “lupta cu terorismul” este doar o motivaţie oficială. În realitate, decizia Aşhabadului de a înfiinţa o bază militară atestă serioase probleme la Marea Caspică, mai ales că se înarmează nu doar Turkmenistanul, ci şi toate ţările din regiune.

La acest capitol, lider este Rusia, cu 27 de nave mari şi cîteva zeci de nave mai mici, urmînd ca pînă în 2020 numărul acestora să se majoreze cu alte 16 nave noi. Iranul are 50 de nave mici şi şalupe de patrulare şi intenţionează să-şi extindă, în viitorul apropiat, flota cu alte 75 de şalupe şi nave purtătoare de rachete. Azerbaidjanul are în dotarea sa 30 de şalupe de patrulare primite majoritar din Turcia, dar şi din SUA. În afară de aceasta, SUA au ajutat Azerbaidjanul să construiască de-a lungul coastei maritime staţii de radiolocaţie şi să înfiinţeze un centru operativ la Baku. La rîndul său, Kazahstanul îşi construieşte o bază maritimă în portul Aktau, ţara avînd în dotare circa 17 şalupe.

Turkmenistanul, care are din 2003 şapte şalupe pentru paza de coastă, cumpărate de la Iran şi Ucraina, a mai primit în 2008 din Rusia trei nave de coastă cu rachete teleghidate, două şalupe de patrulare “Sobol” şi alte două şalupe lansatoare de rachete tip “Molnia”. Alte două şalupe rapide de patrulare, în valoare de 55 milioane de euro, au fost furnizate de Turcia. Potrivit datelor oficiale, cheltuielile Turkmenistanului pentru armată s-au ridicat în 2009 la 250 de milioane de dolari, iar în 2010 – 261 milioane de dolari.

“Evenimentele din Orientul Mijlociu (OM) au demonstrat că principalul principiu de drept internaţionale este cel al forţei”, afirmă analistul rus Aleksandr Kniazev. “De aceea, orice ţară trebuie să se gîndească la propria securitate, iar Turkmenistanul nu este o excepţie, în pofida neutralităţii sale. Turkmenistanul nu-şi poate permite să fie o ţară fără armată, mai ales la Marea Caspică, unde are sectoare petroliere discutabile cu Azerbaidjanul şi Iranul”, explică Kniazev.

Potrivit lui Kniazev, mai există un motiv pentru care Turkmenistanul îşi întăreşte flota militară. “Turkmenistanul promovează realizarea proiectului gazifer transcaspic, prin care se planifică livrarea de gaz turkmen pentru Nabucco şi mai departe în Uniunea Europeană (UE), fapt care ar putea stîrni opoziţie în primul rînd din partea Rusiei şi a Iranului. Desigur, nu este vorba despre un război de poziţionare în Caspica, însă un scenariu negativ pentru evoluţia evenimentelor în regiune nu poate fi total exclus”, este de părere Kniazev.