Tipurile de sprijin financiar ce se vor putea acorda firmelor afectate de pandemie

Comisia Europeană a trimis statelor membre, spre consultare, un proiect de propunere de cadru temporar privind ajutoarele de stat destinate sprijinirii economiei în contextul epidemiei de coronavirus.

„Comisia le va permite statelor membre să facă uz de toată flexibilitatea prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a aborda această situație fără precedent. (…) Noul cadru temporar le va permite statelor membre (i) să instituie scheme de granturi directe (sau avantaje fiscale) de până la 500.000 EUR în favoarea unei companii, (ii) să ofere garanții de stat subvenționate privind împrumuturile bancare, (iii) să permită împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. De asemenea (iv), noul cadru temporar va recunoaște rolul important al sectorului bancar în contracararea efectelor economice ale epidemiei de COVID-19, și anume acela de a direcționa ajutorul către clienții finali, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul temporar precizează că un astfel de ajutor este un ajutor direct acordat clienților băncilor și nu înseși băncilor. Și oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a oricăror ajutoare reziduale necuvenite acordate băncilor în conformitate cu normele UE.

(…) Vă dau un exemplu important: dacă se dorește reducerea la minimum a concedierilor permanente și a pagubelor aduse sectorului european al aviației, sunt necesare măsuri urgente. Comisia este pregătită să colaboreze imediat cu statele membre pentru a găsi soluții viabile care să salveze această parte importantă a economiei noastre, făcând uz de toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat. De exemplu, se pot acorda compensații companiilor aeriene în temeiul articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru pagubele suferite ca urmare a epidemiei de COVID-19, chiar dacă au primit ajutor pentru salvare în ultimii zece ani. Cu alte cuvinte, principiul „prima și ultima dată” nu se aplică.” a declarat Margrethe Vestager (foto), vicepreședinte executiv.

Patru tipuri de ajutoare

Noul cadru temporar propus va permite acordarea a patru tipuri de ajutoare: subvenții directe și avantaje fiscale selective, ii) garanții de stat pentru împrumuturi contractate de întreprinderi de la bănci, iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi și iv) garanții pentru bănci care direcționează sprijinul către economia reală.

Următoarea propunere a fost transmisă statelor membre spre consultare:

Ajutoare sub formă de subvenții directe sau avantaje fiscale: statele membre ar fi în măsură să instituie sisteme de acordare a unei finanțări de până la 500.000EUR unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichidități, prin intermediul unui grant direct sau al unui avantaj fiscal.

Ajutoare sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturile bancare: statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui sisteme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de companii. Acestea ar avea prime subvenționate, cu reduceri ale ratei estimate a dobânzii pe piață pentru primele anuale ale noilor garanții pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Se prevăd anumite limite pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale companiilor (stabilite pe baza costurilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile pot avea legătură fie cu împrumuturile pentru investiții, fie cu împrumuturile pentru capital circulant.

Ajutoare sub formă de dobânzi subvenționate: statele membre pot permite acordarea de împrumuturi publice și private unor companii, cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020, plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și pentru non-IMM-uri. Rata de bază se fixează pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. Ca și în cazul posibilității de a furniza garanții subvenționate, există limite în ceea ce privește valoarea maximă a împrumutului, în funcție de nevoile de funcționare ale companiilor (stabilite pe baza costurilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile pot acoperi atât nevoile de capital de investiții, cât și nevoile de capital circulant.

Dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, este vorba despre un ajutor direct acordat clienților băncilor, și nu băncilor. Cadrul oferă, de asemenea, orientări cu privire la modul în care se poate reduce la minimum orice ajutor rezidual nejustificat acordat băncilor și în care se poate garanta faptul că ajutorul este acordat, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește garanțiile, a unor prime de garanție mai mici sau a unor rate mai scăzute ale dobânzii.

Dacă ajutoarele directe pentru bănci vor deveni necesare (…) pentru a compensa pagubele rezultate direct din epidemia de COVID-19, aceste ajutoare nu vor fi considerate sprijin public extraordinar în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. În mod similar, același criteriu s-ar aplica oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în temeiul cadrului temporar.

Societățile care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019 sunt eligibile pentru ajutor în temeiul acestui cadru temporar. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că nu se utilizează cadrul temporar pentru sprijinirea contribuabililor în situații care nu au legătură cu epidemia de COVIs-19.