Tabăra anti-austeritate din zona euro, în creştere

Financial Times

Imperfecţiunile constatate săptămîna trecută într-un tratat academic cu privire la efectul datoriei publice mari asupra creşterii economice au pus presiuni asupra guvernelor pentru a relaxa austeritatea, mai ales în Europa afectată de criză, mult timp văzută drept un incubator pentru politicile bazate pe austeritate.

Comisarul european pentru economie şi probleme monetare, Olli Rehn, a citat frecvent constatarea centrală a studiului acum contestat – ai cărui co-autori sînt economiştii de la Harvard Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff – potrivit cărora creşterea economica scade drastic în ţările în care datoria publică ajunge la 90% din PIB. Rehn s-a aflat frecvent în avangarda oficialilor UE care au insistat că a te ţine orbeşte de litera ţintelor de deficit este contra-productiv, argumentînd în schimb că ţările ar trebui să fie judecate mai mult pe baza unor programe de reformă care liberalizează economiile lor.

Încurajarea lui Rehn, care beneficiază de sprijinul FMI, a cîştigat deja impuls în ţările care au primit fonduri de salvare, Greciei acordîndu-i-se încă doi ani pentru a reduce deficitul sub nivelul stabilit de UE de 3% din PIB, iar Portugaliei i-a fost acordată luna trecută clemenţă pentru al doilea an. Şi Spania a fost iertată în acest an şi este de aşteptat să obţină o derogare în continuare în mai. Italia, unde pieţele nervoase monitorizează cu atenţie turbulenţele politice, a primit undă verde pentru a cheltui o sumă suplimentară de 40 miliarde de euro în facturi neplătite de guvern, în pofida riscului de a încălca bariera de 3%.

Peisajul economic slăbit are consecinţe dezastruoase şi pentru ţările “nucleu” din zona euro, în contextul în care atît Franţa cît şi Olanda au recunoscut public că nici ele nu vor atinge ţinta de 3% în acest an.

Unei astfel de clemenţe i s-au opus bancherii centrali germani, dar ea a fost primită cu resemnare de guvernul german, care, în schimb, a semnalat că va opune mai multă rezistenţă în 2014, după scrutinul din Germania din acest an. Cancelarul Angela Merkel a încercat să minimalizeze problema.

În schimb, a insistat ea, Parisul trebuie să prezinte măsuri pentru a menţine deficitul în conformitate cu normele UE anul viitor – un indiciu clar că Berlinul ar putea accepta un deficit francez de 3,7% în acest an, dar va pune presiune asupra Parisului pentru ca acesta să aprofundeze reformele economice.

Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, a sprijinit relaxarea de anul trecut în Spania, Portugalia şi Grecia, iar oficiali guvernamentali au declarat că nu vor risca o dispută majoră cu Franţa, atît timp cît zona euro rămîne fragilă economic.

Într-un alt semn de acceptare crescîndă din partea Berlinului, în timpul dezbaterii de joi, 18 aprilie, în Bundestag, privind fondul de salvare de 10 miliarde de euro pentru Cipru – pe care Parlamentul german l-a adoptat cu o majoritate covîrşitoare – Schäuble a adoptat pasul neobişnuit de a-şi exprima îngrijorarea privind turbulenţa economică de la periferia zonei euro.

Merkel a avut o poziţie similară în interviuri recente, declarînd pentru ziarul Bild că Europa de Sud “a început mai mult sau mai puţin reformele de care are nevoie”.