SUA îşi mobilizează arsenalul politic şi diplomatic pentru a pedepsi Iranul

ABC

SUA şi-au intensificat presiunea asupra Iranului, asigurînd că “nu exclud nimic” ca răspuns la presupusa tentativă de asasinat cu bombă la Washington asupra ambasadorului Arabiei Saudite. Casa Albă preconizează sancţiuni aspre împotriva regimului lui Mahmoud Ahmadinejad şi vor să se folosească de dezvăluirea complotului, pentru a pedepsi, în Consiliul de Securitate al ONU, o ţară care a eschivat dispoziţiile internaţionale în domeniul nuclear.

“Totul este pe masă”, a asigurat vicepreşedintele SUA, Joe Biden, cu privire la o posibilă acţiune militară împotriva Iranului. Deşi în realitate o asemenea opţiune nu este deocamdată de imaginat, cuvintele lui Biden ilustrează gravitatea pe care SUA o acordă acestui episod. “Este un lucru scandalos, pentru care iranienii vor trebui să dea socoteală. Este într-adevăr culmea”, a subliniat vicepreşedintele american. Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, şi-a intensificat contactele internaţionale pentru a încerca aplicarea de sancţiuni împotriva Iranului, atît în cadrul Consiliului de Securitate, unde Rusia şi China s-au opus pînă acum pedepsirii Teheranului, cît şi prin acţiuni independente din partea fiecărui stat.

Astfel Ministerul de Finanţe american a anunţat acţiuni împotriva intereselor economice iraniene, care ar putea fi imitate şi de alte ţări, precum interzicerea relaţiilor comerciale cu compania aeriană Mahan Air, acuzată că transportă “material operativ” al Brigăzilor Al Quds, forţele speciale ale Gărzii Revoluţionare. Brigăzilor Al Quds, semnalate ca responsabile ale impulsionării violenţei împotriva forţelor americane din Irak şi Afganistan, li se atribuie punerea în aplicarea a planului privind asasinarea ambasadorului Adel al Jubeir, persoană de mare încredere a regelui Arabiei Saudite.

Pentru prima dată acestea ar fi promovat un atentat pe teritoriul american, pregătit pentru sfîrşitul lui septembrie, şi care miza se pare pe sprijinul unui cartel mexican. Teheranul a respins drept false denunţurile SUA şi orice legătură cu cele mărturisite de singurul autor arestat, iranianul de naţionalitate americană Mansur Arbabsiar. Washingtonul a furnizat membrilor Consiliului de Securitate şi principalilor săi aliaţi probe care arată că atentatul “ar fi fost conceput, sponsorizat şi condus din Iran”. Mărturia făcută de Arbabsiar îl implică direct pe Gholam Shakuri, un înalt ofiţer, posibil colonel, al Brigăzilor Al Quds, ca responsabil cu trimiterea banilor din Teheran pentru plătirea operaţiunii.

În discuţiile dintre Shakuri şi Arbabsiar ar fi intervenit şi un văr al acestuia, membru de asemenea al Brigăzilor Al Quds. Planul discutat, care includea între alte acţiuni mai nedefinite, atentate împotriva ambasadelor Arabiei Saudite şi Israel din Washington şi Buenos Aires, a eşuat pentru că Arbabsiar l-ar fi însărcinat, fără să ştie, cu asasinatul pe un agent de poliţie infiltrat în cartelurile mexicane. Din cele declarate de procurorul general american, Eric Holder, şi de directorul FBI, Robert Mueller, pare demonstrată o conexiune în tentativa de asasinat a comandamentului forţelor speciale iraniene.

Deşi este greu de crezut că o operaţiune de acest tip ar fi putut să fie dusă la capăt, fără avizul preşedintelui Ahmadinejad, merită acordată atenţie unei acţiuni independente a unor sectoare ale unui regim în care există sfere de contrapondere. Obiectivul de a atenta pe teritoriu american se interpretează ca un episod în plus al confruntării pe care o menţine Iranul (şiit) cu Arabia Saudită (sunnită) pentru controlul regiunii, agravat de izbucnirea Primăverii Arabe.