Sindicatele româneşti nu au reuşit să modifice Codul Muncii

În acest an, activitatea sindicatelor s-a axat pe procedurile de modificare a Codului Muncii şi a Legii Dialogului Social, însă, în pofida unor iniţiative legislative uneori remarcabil de bine justificate, aceast obiectiv nu a fost realizat, dialogul cu forţele politice româneşti continuînd să fie la fel de steril.

Pe data de 29 februarie 2012, mii de sindicalişti afiliaţi la Blocul Naţional Sindical (BNS) şi la CNS Cartel – ALFA au participat la protestele organizate în faţa sediilor prefecturilor din toată ţara, precum şi în Bucureşti, în faţa sediului Guvernului. Revendicările au avut loc în aceeaşi zi în care sute de mii de lucrători din 27 de ţări europene au organizat proteste similare ca parte a unei campanii iniţiate de Confederaţia Europeană a Sindicatelor. Manifestările s-au derulat sub sloganul “Ajunge. Există alternative la austeritate – Justiţie şi protecţie socială”.
Tot în februarie, BNS a dat publicităţii studiul “Mobilitatea forţei de muncă şi aspecte privind incluziunea socială”, ce reprezintă o analiză a evoluţiei pieţei muncii în perioada 2008 – 2011. Cercetarea a fost făcută pe un eşantion de 4.400 persoane, reprezentativ la nivel naţional, colectarea datelor durînd circa 6 luni. Studiul analizează mobilitatea forţei de muncă din România, oferind informaţii legate de felul în care au reacţionat lucrătorii români în perioada de criză din punctul de vedere al schimbării locurilor de muncă sau al schimbării ocupaţiei. Cercetarea prezintă şi date legate de efectele noii legislaţii a muncii din perspectiva flexibilizării pieţei muncii.
BNS a început, în martie, campania naţională pentru modificarea Codului Muncii, o dată cu lansarea publică a studiului “Piaţa muncii, între eficienţă economică şi echitate socială” elaborat în cadrul proiectului “Biroul pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă”. Studiul a fost întocmit de o echipă de experţi coordonată de prof. Alexandru Athanasiu şi a conţinut inclusiv o propunere de proiect de modificare a Codului Muncii. Documentul a fost dat publicităţii în 30 martie şi – ulterior – BNS a consultat organizaţiile membre şi a cules propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege.
În iunie, BNS a dat publicităţii studiul de caz “România în contextul Agendei UE 2020 – locuri de muncă mai multe şi mai bune într-o economie bazată pe cunoaştere”. Acest studiu a prezentat în premieră o analiză a felului în care România şi-a îndeplinit ţintele stabilite de strategia „Europa 2020”, în comparaţie cu celelalte ţări membre ale UE, oferind inclusiv date statistice, interpretări şi recomandări pentru fundamentarea politicilor publice.
O altă premieră în materie de studii legate de piaţa muncii a fost şi “Productivitatea muncii în sectorul public”, studiu lansat în iulie 2012. BNS a fost prima organizaţie care a dat publicităţii o analiză detaliată şi concretă pe tema productivităţii în sectorul public, analiză ce poate fi utilizată ca punct de plecare pentru o reformă a administraţiei publice orientată spre eficientă şi servicii de calitate.
În august, după finalizarea procesului de consultare internă, a fost prezentată public o versiune îmbunătăţită a proiectului de lege privind modificarea Codului Muncii şi au fost începute demersurile legale pentru ca proiectul să fie promovat prin procedura strîngerii de semnături.
Tot în august, a fost lansat studiul “România şi Carta Socială Europeană Revizuită: realizări şi restanţe”, o analiză a felului în care România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin ratificarea Cartei, precum şi studiul “Impactul calificării şi recalificării asupra cererii şi ofertei de muncă”. Scopul cercetării privind impactul calificării şi recalificării a fost de a culege informaţii care să permită evaluarea eficienţei programelor de formare profesională a adulţilor.
Pe lîngă campania de modificare a Codului Muncii, BNS a făcut demersuri şi pentru promovarea unui proiect de lege privind ratificarea Protocolului Adiţional la Carta Socială Europeană Revizuită. Ratificarea Protocolului Adiţional de către România va permite formelor organizate ale societăţii civile (sindicate, patronate, ONG-uri) să depună plîngeri colective către Comitetul European pentru Drepturi Sociale şi va completa astfel setul de “instrumente” pe care lucrătorii le au la dispoziţie pentru a-şi apăra drepturile.
Bogdan Hossu, preşedintele CNS „Cartel ALFA”, consideră că anul 2012 a fost unul extrem de greu pentru mişcarea sindicală, existînd blocaje atît la nivelul Consiliului Economic şi Social (CES), dar şi la nivelul Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social (CET). „Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social s-a întîlnit de cîteva ori pe parcursul acestui an, însă nu s-a putut ajunge la niciun rezultat concret. Ca organizaţie sindicală, am făcut demersuri concentrate pentru modificarea Codului Muncii, iar în intervalul 2-4 octombrie am organizat acţiuni de protest în toată ţara pentru modificarea de urgenţă a Legii dialogului social”, a afirmat Hossu.
Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, „Cartel ALFA” a pledat pentru ca privatizările companiilor de stat să fie făcute în beneficiul ţării şi al salariaţilor, şi nu al speculatorilor. „Le-am solicitat parlamentarilor să nu ratifice Tratatul Bugetar European şi să insiste la nivelul Executivului pentru creşterea salariului minim, cerînd totodată majorarea valorii tichetelor de masă, dar şi respectarea zilelor de sărbători legale pentru lucrătorii din comerţ. Realitatea cruntă este că aproape jumătate din angajaţii din România se află sub pragul de sărăcie”, a mai spus Hossu.