Sărbătoarea „Fiii Satului” la Buza

7 octombrie 2014 | Articol scris in REPORTAJ

 Micuţa localitate de sub Dealul Ascuţit depăşeşte uşor mia de locuitori, fapt pentru care îşi pierduse şi statutul de comună înainte de 89, devenind un fel de… apendice teritorial al comunei Ţaga. Spun apendice, deoarece măsura luată de fostul regim totalitar nu a fost agreată de cele două comunităţi vecine, care, deşi colaborau bDSC04103ine în sectorul agriculturii, au suficiente particularităţi, ce le consolidează hotarele. Una din pledoariile din acea vreme se cantona pe componenta etnică, care se menţine într-un permanent echilibru, armonie şi respect reciproc. Grija zilei de azi şi de mîine îi solidarizează pe cetăţeni şi le generează vigoarea necesară conectării la imperativele confortului european.

Cu paşi mărunţi dar siguri, comuna se desprinde de balastul trecutului, iar dimensiunile noului devin tot mai vizibile. Bunăoară, la cea de-a XII-a ediţie a serbării ,,Fiii Satului Buza”, desfăşurată duminică la Obor – unde matinal a avut loc şi anualul tîrg de animale, la care nu fost prezentă nicio vacă cu…limbă albastră – cei ce s-au întors în satul copilăriei au fost plăcut surprinşi de schimbările edilitar-gospodăreşti aduse prin implementarea programului european de 2,5 milioane euro accesat pe Măsura 322.

Din datele statistice oferite de primarul comunei, domnul Czegher Ştefan, am reţinut că acest program integrat a mijlocit asfaltarea, în premieră, a 6,3 km de străzi, a fost complet renovat şi dotat cu cele necesare Căminul cultural al localităţii, a fost modernizat şi mansardat (tot prin ample lucrări de renovare) sediul Primăriei, iar pentru bătrînii satului şi din împrejurimi a fost construit un Cămin pentru vîrstnici, cu 50 de locuri în apartamente, cabinet medical, club, bucătărie, sală de mese şi o serie de anexe, totul în finisaje şi dotări de ultimă generaţie.

Desigur, nici bugetul WP_20141005_13_46_42_Prolocal nu a fost scutit de eforturi investiţionale, ne-a mărturisit economista Dana Cheţa, contabila Primăriei, de unde s-au alocat sume importante pentru asfaltarea unor uliţe mai importante ale localităţii şi modernizarea dispensarului medical, unde a fost deschisă şi o farmacie de unde persoanele suferinde îşi procură medicaţia necesară. Deşi împlinirile sînt nominalizate la timpul trecut, primarul ne-a reamintit faptul că Buza a montat în perimetrele intra şi extravilan 120 de podeţe cu sume guvernamentale şi din venituri proprii, iar accesul spre păşuni, păduri şi terenuri arabile este mai bun decît drumul judeţean 161 E, care e periculos să-l parcurgi pe jos, darămite cu mijloace mecanice. Şi apropo de drumuri, politicienii prezenţi la acest eveniment, Remus Lăpuşan-preşedinte al PSD Cluj şi Mihai Seplecan-preşedinte executiv al PNL Cluj, au promis că drumul cu pricina va fi cît de curînd reabilitat.

Şi, cum drumurile vieţii au şi întoarceri plăcute, deşi ele nu mai sînt pigmentate, în acest anotimp, cu bogăţia coloristică şi aroma merelor de Habadog – de fapt a miilor de tone de mere ce plecau spre pieţele ţării şi Europei din fermele zonei abandonate şi distruse după 90 – fiii comunei Buza, care în traducere maghiară înseamnă grîu, s-au reunit şi la un ceremonial al recoltei care este destul de substanţial în DSC04099acest an agricol, iar spectacolul toamnei a fost pe placul românilor şi maghiarilor ce convieţuiesc aici, urcînd pe scenă ansambluri şi artişti care au interpretat jocuri şi cîntece din tezaurul multicultural al zonei etnofolclorice transilvane.

Au adus în faţa numerosului public tot ce au mai valoros în repertoriul lor Ansamblul folcloric şi formaţia de dans modern din Buza, coordonate de prof. Partenie Timandi; ansamblul maghiar din Palatca şi cel al Fundaţiei Teka din Gherla, Ansamblul artistic ,,Muguri” de Cătina, grupul instrumental al Orchestrei profesioniste a CJCPCT Cluj, formaţia de dansatori ,,Tradiţii” din Ceaba cu participarea fraţilor Ion şi Grigore Zegrean.

Spre marea bucurie a spectatorilor, în bună parte truditori ai ogoarelor, au participat la acest reuşit spectacol numeroşi interpreţi ai folclorului clujean, între care mulţi tineri, precum: Raluca Pal, Mădălina Ancuţa Mârza, Narcisa Bala, Ovidiu Anisie – fiu al satului, Radu Lazăr, Corina Cherecheş, dar şi consacraţi ai genului, cum sînt: Amalia Chiper, Florian Roşan, Mariana Morcan şi Maria Lobonţ, care şi-a început recitalul în duet cu primarul comunei, Pista Czegher, un împătimit al folclorului local.

Frumos şi discret, cînd ziua de duminică se intersecta cu noaptea, a căzut cortina peste ediţia din acest an a sărbătorii fiilor comunei Buza.

Dumitru VATAU

Sărbătoarea FIII SATULUI la Buza

4 septembrie 2012 | Articol scris in Fără categorie

Aşezată pe unul din „colţurile” judeţului Cluj, Buza este un sat al …dimineţilor timpurii, deoarece locuitorii unui sat cu veleităţi exclusiv agrare încep munca atunci cînd soarele şterge cu primele raze roua dimineţii de pe terenurile roditoare, cultivate cu multă grijă şi eforturi istovitoare. Grîul, orzoaica, ovăzul, porumbul, cartoful, legumele şi plantele furajere ocupă trei sferturi din suprafaţa agricolă a comunei de pe hotarul cu bistriţenii.

„La noi se trăieşte exclusiv din agricultură”, ne-a mărturisit, cu vădită îngrijorare, duminică la amiază, primarul comunei, Czegher Ştefan, cel care încearcă de mai bine de 8 ani să implementeze mult mai bine modul de viaţă al buzenilor la dimensiunile valorice ale timpului prezent. Dacă facem comparaţie cu vreo zece ani în urmă, observăm că Buza este conectată cu asfalt la reţeaua rutieră naţională, renunţîndu-se la …catalige. Însă asfaltul începe să se întindă şi prin zona centrală a comunei pentru a uşura accesul la primărie , dispensarul uman, poliţie, biserici, cămin cultural şi unităţi de învăţămînt, iar proiectele eligibile depuse pe măsura 322 vor schimba radical centrul civic, unde se vor ridica clădirile noii primării şi a căminului cultural, se va construi un cămin cu o capacitate de 30 locuri pentru bătrîni, iar asfaltul va acoperi alţi 6,2 km de drumuri şi uliţe în sat. Se vor crea cîteva posturi în sistemul asistenţei sociale, dar agricultura va domina viaţa economică şi peste alţi 20 de ani, ne asigura primarul Czegher Ştefan.

Azi, cei 1300 de localnici au mai bine de 600 de vaci în lactaţie, 4500 de oi, 3000 de porci şi gîşte cît toate comunele din zonă laolaltă, prezenţa lor, albă şi gălăgioasă, asigurînd spectacolul zilnic pe rîturile dintre Buza şi Rotunda. Mai în glumă, mai în serios, completa primarul, „Buza poate fi numită şi localitatea podurilor şi podeţelor, deoarece, în ultimii doi ani, aici s-au construit şi montat nu mai puţin de 90 de asemenea trecători, lîngă cele 50 existente, distanţa dintre primul şi ultimul pod plantat fiind de zece kilometri”.

Cam aceasta este structura dinamică la zi a realităţilor la Buza, unde duminică s-a consumat cea de a 10- a ediţie a serbării tradiţionale „Fiii satului”, la care, ca şi la vot, nu a fost o prezenţă… de aplaudat, în schimb programul, croit de Primărie, Consiliul local şi CJCPCT Cluj a fost pe măsura aşteptărilor: nu au lipsit obişnuita slujbă religioasă, un Te Deum la Monumentul Eroilor, primirea oficialităţilor, între care şi vicepreşedintele Consiliului judeţean Vakar Istvan şi spectacolul folcloric, cu reprizele antrenante ale dansatorilor din Buza (români şi maghiari); ansamblurile artistice ale tinerilor din comunele vecine Cătina, Geaca, Palatca şi chiar din municipiul Gherla au prezentat tot ceea ce au mai frumos şi mai reprezentativ în repertoriu, chiar dacă a lipsit amplificarea necesară unui asemenea eveniment petrecut în aer liber. Apropo de sunet, la jumătatea spectacolului, au sosit orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” şi solistele Amalia Codorean Chindriş şi Mariana Morcan, al căror echipament tehnic a dat decibelii necesari şi calitatea dorită de publicul prezent. Zăbovind puţin asupra calităţii actului artistic de aici, nu putem să trecem neobservată prezenţa grupului folcloric „Tradiţii” din Ceaba şi dacă am spus Ceaba, am spus şi fraţii Ion şi Grigore Zegrean, care au adus pe scena din Buza adevărate valori ale tezaurului folcloric transilvănean în care cei doi solişti şi vatra unde au crescut şi s-au format ca artişti are inconfundabile carate valorice. Evoluţiile tinerilor solişti Emanuel Cîrstea, Tina Sărmăşan, Ioana Moldovan, soliştii din Odorhei şi localnicul Gheorghe Bala au completat panoplia acestei duminici frumoase la Buza, descreţind, temporar, frunţile truditorilor de aici, a căror muncă a fost serios compromisă de seceta şi căldurile tropicale ale acestei veri.

Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie

    Nu exista articole asemanatoare