Rusia cucereşte din nou Europa de Est – nu cu tancuri, ci cu ruble

Christian Science Monitor
În condiţiile în care criza economică mondială “muşcă” din ce în ce mai dureros, statele din Europa de Est îşi vînd activele, în încercarea de a acoperi găurile din buget. Corporaţiile occidentale strîng şi mai tare cureaua şi vînd şi ele o parte din activele pe care le deţin în această parte a Europei. Vidul format este acoperit de energici oameni de afaceri ruşi, dintre care unii se bucură de sprijinul Kremlinului. Astfel, banii cîştigă în faţa fostei neîncrederi, rămasă încă în urma deceniilor de viaţă sub jugul comunist şi sub puterea Moscovei.

În perioada 1991-2008, investiţiile ruseşti în Europa de Est au fost extrem de reduse, însumînd doar 2,4 miliarde de dolari, lucru relevat de Conferinţa ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), însă în ultimii trei ani această sumă s-a ridicat deja la 2,8 miliarde. În luna iulie, cea mai mare bancă a Rusiei, Sberbank, avînd puternice legături cu premierul Vladimir Putin, a cumpărat divizia est-europeană a băncii austriece Volksbank.

De asemenea, au apărut informaţii conform cărora o altă bancă ce aparţine statului rus “îl curtează” pe magnatul ceh Petr Kellner, încercînd să cumpere 10% din acţiunile uneia dintre cele mai de succes agenţii de creditare din Cehia. Nu în ultimul rînd, a doua ca mărime bancă din Rusia a plătit recent 141 de milioane de dolari pentru a prelua pachetul majoritar al companiei naţionale a tutunului din Bulgaria.

În acelaşi timp, “Căile ferate ruseşti” intenţionează să cumpere companii pentru transportul feroviar de mărfuri din Polonia şi Slovacia, iar un concern petrolier rusesc se pregăteşte să cumpere rafinăria din portul polonez Gdansk.

Pentru propagarea influenţei lor, ruşii se folosesc de asemenea de imensele zăcăminte de petrol şi gaz de pe teritoriul Rusiei. În fruntea acestei strategii se află una dintre cele mai mari companii energetice din lume, Gazprom. La ora actuală, gigantul rus asigură circa 25 la sută din volumul total de gaz natural comercializat în Europa de Vest, iar în Europa de Est acest procent este şi mai mare: de exemplu, Bulgaria şi Slovacia primesc de la Gazprom circa 90% din gazul pe care îl consumă.

O bătălie decisivă urmează să aibă loc şi în domeniul energeticii nucleare, în care Moscova se va confrunta cu Washingtonul pentru un proiect considerat unul dintre cele mai profitabile din Europa. Cehia plănuieşte să construiască mai multe reactoare nucleare suplimentare, la una dintre cele două centrale existente pe teritoriul său, cea de la Temelin. Şi Washingtonul, şi Moscova doresc foarte tare să cîştige licitaţia şi să obţină contractul. Atunci cînd preşedintele american Barack Obama a desfăşurat o vizită la Praga, în 2010, această afacere a constituit un punct central al negocierilor sale cu liderii cehi.

Consorţiul ruso-ceh sub conducerea Skoda JS ar putea cîştiga licitaţia pentru Temelin în faţa companiei americane Westinghouse şi a francezilor de la Areva. Conglomeratul este deja proprietarul celui mai mare furnizor de combustibil nuclear din Cehia, iar anul trecut ruşii au învins Westinghouse, devenind furnizor de combustibil nuclear pentru două centrale nucleare ceheşti.

Este de aşteptat ca propunerea rusă să fie cea mai scăzută ca preţ şi, în afară de aceasta, ruşii promit că 60% din activitate va fi realizată de firme ceheşti. Cu toate acestea, ruşii ar putea pierde din cauza temerii că statul ceh va pierde controlul asupra unei ramuri-cheie a energeticii.

Temeri asemănătoare au determinat recent Ungaria să-şi evalueze diferit relaţiile energetice cu Moscova. Budapesta a cheltuit aproximativ 2,7 miliarde de dolari din ajutoarele FMI pentru a răscumpăra cota rusă din cadrul celei mai mari rafinării a Ungariei.