România – cuprinsă de proteste în masă

Nezavisimaia Gazeta

La Bucureşti şi într-o serie de alte oraşe ale României s-au desfăşurat acţiuni de protest împotriva măsurilor de austeritate iniţiate de autorităţi. Motivul pentru declanşarea acestor proteste, destul de paşnice la început, l-a constituit demisia subsecretarului de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat, care s-a pronunţat împotriva reformei ce admite firme private în sistemul de de urgenţă din sănătate; el a fost nevoit să-şi părăsească postul din cauza divergenţelor cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc.

Românii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de scăderea nivelului general de trai, în special faţă de scăderea salariilor, îngheţarea pensiilor şi majorarea TVA. Aceste măsuri de economisire drastică au fost luate de autorităţi la cererea Fondului Monetar Internaţional (FMI), în scopul consolidării finanţelor şi stabilizării monedei naţionale. În pofida faptului că Băsescu a cerut ulterior retragerea proiectului de reformă a sănătăţii, organizatorii protestelor nu au renunţat la demonstraţii.

Acţiunea de protest de sîmbătă din Piaţa Universităţii de la Bucureşti a reunit circa 5.000 de persoane şi s-a încheiat cu ciocniri între protestatari şi apărătorii ordinii publice. Cei mai agresivi dintre participanţi au aruncat cu pietre în jandarmi şi poliţişti, iar aceştia au folosit bastoane de cauciuc şi gaze lacrimogene. Circa 20 de persoane din ambele tabere au fost rănite, iar alţi 30 de manifestanţi au fost arestaţi.

Cu toate acestea, circa o mie de protestatari s-au reunit din nou duminică în Piaţa Universităţii. Fluturînd drapele naţionale şi scandînd lozinci pentru demisia guvernului şi preşedintelui, manifestanţii au încercat să blocheze circulaţia pe străzile alăturate şi au refuzat să plece la casele lor, în pofida cererii poliţiei. În cele din urmă, ei au reuşit să treacă de gardurile metalice de protecţie şi să lanseze pietre, petarde şi sticle cu substanţe inflamabile în jandarmi. Au fost incendiate şi vandalizate mai multe magazine, chioşcuri şi containere de gunoi. Drept răspuns, poliţia a folosit tunuri de apă şi gaze lacrimogene. În urma ciocnirilor de duminică, cinci poliţişti au fost răniţi, 15 protestatari au fost spitalizaţi şi peste 50 au primit ajutor medical. Pentru instigare la vandalism au fost reţinute 247 de persoane.

Ca răspuns la acţiunile de protest pe care unele mass-media din România s-au grăbit deja să le catalogheze drept “revoluţia din 13-15 ianuarie”, premierul Boc a îndemnat societatea şi autorităţile la dialog. Premierul a declarat că aruncatul cu pietre nu reprezintă o ieşire din situaţie.

În afară de Bucureşti, mişcări de protest au avut loc în circa 40 de localităţi ale României, între care Galaţi, Cluj, Craiova, Timişoara, Iaşi. “Actualele proteste sînt cele mai mari din România, din momentul venirii la putere a preşedintelui Băsescu, în 2004”, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta şeful secţiei pentru probleme etno-politice din cadrul Institutului Europei de la Moscova, Pavel Kandel. Potrivit expertului, “diferenţa principială dintre România şi multe alte state constă în aceea că în această ţară sindicatele sînt destul de puternice, iar muncitorii sînt obişnuiţi să-şi apere activ drepturile”. “În ultimii doi ani, în România au avut loc deja reduceri de cheltuieli bugetare: au fost îngheţate pensiile, iar salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25 la sută. În acelaşi timp, taxele s-au majorat”, subliniază Kandel.

În mai 2009, încă înainte de criza datoriilor care a paralizat Grecia, Bucureştiul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi UE asupra unui credit în valoare de 20 de miliarde de euro. Băsescu a raportat organizaţiilor internaţionale că economia ţării s-a stabilizat şi că pentru ieşirea din criză au fost luate toate măsurile necesare.

Însă, după cum au arătat ultimele evenimente, pînă la stabilitate România mai are mult. Pe fondul nemulţumirii faţă de politica guvernului şi preşedintelui, a devenit mai activă opoziţia parlamentară. Uniunea Social-Liberală, din care fac parte fracţiunile socialistă şi de centru-dreapta, cer organizarea de alegeri parlamentare anticipate.