Prezicerea viitorului cu ajutorul computerului

Un cercetător de la Universitatea din Illinois, Kalev Leetaru, afirmă că a pus la punct o metodă de prezicere a viitorului pe baza evenimentelor trecute. Acesta a introdus în ‘supercomputerul’ său, ‘Nautilus’, milioane de ştiri din diverse surse, scrie săptămînalul Le Point, creînd o bază de date alcătuită din trei arhive de ştiri: Open Source Center, principalul furnizor public de informaţii străine al guvernului american, BBC Monitoring, care oferă ştiri din întreaga lume, şi alte surse disponibile on line, precum arhivele cotidianului New York Times, începînd cu 1945. În total, peste o sută de milioane de articole au fost astfel analizate din punct de vedere emoţional – dacă articolul conţine o ştire pozitivă sau negativă – şi al locului în care s-a derulat evenimentul relatat.

Documentele au fost scanate în căutarea unor cuvinte-cheie precum ‘îngrozitor’, ‘oribil’ sau ‘bun’ şi au fost geolocalizate. Analizarea acestor elemente de către Nautilus a permis stabilirea unei reţele de o sută de miliarde de conexiuni între evenimente. Apoi au fost întocmite grafice pentru ţările implicate în ‘primăvara arabă’. În fiecare caz, rezultatele agregate a mii de articole au indicat că, înainte de eveniment, starea opiniei publice era constant negativă, atît în interiorul ţării cît şi în ceea ce priveşte modul în care au fost percepute evenimentele în străinătate.

Cercetătorul arată că, în Egipt, tonul mass-media a devenit, în luna care a precedat demisia preşedintelui Hosni Mubarak, deosebit de negativ, atingînd un nivel atît de scăzut cum nu s-a mai întregistrat decît de două ori în istoria ţării, şi anume cu ocazia intervenţiei americane în Kuweit în 1991 şi cu cea a invaziei Statelor Unite în Irak, în 2003. ‘Graficul arăta că sentimentele împotriva lui Mubarak au devenit negative atît de repede şi atît de puternic, încît ar fi fost imposibil să rămînă la conducerea statului’, afirmă cercetătorul. Pentru Leetaru nu există nicio îndoială: sistemul său generează în aparenţă informaţii mai bune decît cele ale guvernului american. ‘Simplul fapt că preşedintele american a continuat să îl susţină pe Mubarak arată că analiştii săi erau de părere că acesta va rămîne la putere’, a precizat cercetătorul pentru BBC News.

Leetaru sugerează, de asemenea, în studiul său, că analiza globală a articolelor despre Osama Ben Laden ar fi scos la iveală importante indicii despre ascunzătoarea acestuia: deşi mulţi credeau că liderul Al-Qaida se ascundea în Afganistan, informaţiile geografice din rapoartele media indicau constant Pakistanul de Nord. Potrivit lui Leetaru, un singur articol menţiona oraşul Abbottabad înainte de descoperirea lui Ben Laden de către forţele americane în aprilie 2011, în timp ce informaţiile geografice extrase din articolele din baza de date amplasau ascunzătoarea fostului lider terorist pe o rază de 200 de kilometri, în care se află şi oraşul respectiv.

Pe moment, analizele acestui studiu se aplică unor evenimente care au avut deja loc. Unii vor spune că este uşor să prezici viitorul a posteriori. Dar potrivit lui Leetaru, un asemenea sistem ar putea fi adaptat cu uşurinţă pentru a lucra în timp real şi a oferi previziuni. ‘Aceasta este etapa următoare’, a declarat specialistul, care lucrează deja la dezvoltarea tehnologiei. ‘Este foarte asemănător cu ceea ce fac algoritmii de previziune economică. În multe feluri pare un indicator, ştii în ce direcţie s-a îndreptat în ultimele minute şi vrei să ştii unde se va duce în următoarele cîteva’, a adăugat Leetaru. ‘Îl asemăn previziunilor meteorologice. Nu sînt niciodată perfecte, dar sînt oricum mai bune decît dacă am ghici pur şi simplu’, conchide cercetătorul.