Preţul gazelor a fost plafonat, pentru cel al curentului electric se aşteaptă reglementările ANRE

Deşi România deţine resure considerabile de energie, în cursul anului trecut preţurile la gazele naturale şi la energia electrică au crescut galopant, răspusul găsit de Guvern la această situaţie fiind adoptarea, în 21 decembrie 2018, a unei Ordonanțe de urgență prin care se plafonează prețul gazelor naturale, şi care conține revederi ce permit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) să întocmească o metodologie în baza căreia și prețurile la energie electrică plătite de consumatorii casnici să fie înghețate timp de 3 ani.

Ordonanţa prevede plafonarea, până în primăvara lui 2022, a prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă de la producători la furnizori, urmând să se aplice plafoane diferite în funcție de tipul de consumator final al acestor gaze, casnic sau industrial. Pentru gazele destinate populației, plafonul va fi de 68 lei/MWh. Pentru consumatorii industriali, plafonul va fi impus prin revenirea la un mix sau „coș” de gaze, format din gaze din producția internă și gaze din import, specific perioadei de dinainte de liberalizarea pieței. “În perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili”, se prevede în Ordonanţa de Urgenţă.
Privind îngheţarea preţului la energia electrică, ANRE ar trebui să elaboreze o metodologie în acest sens, în luna ianuarie a acestui an. Proiectul iniţialal al Ordonanţei prevedea că producătorii de electricitate vor avea obligația de a livra furnizorilor de ultimă instanță, în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienților casnici pentru care aplică tarife reglementate. Numai după ce au asigurat consumul clienților casnici, producătorii vor avea obligația de a oferta public și nediscriminatoriu pe piața concurențială întreaga energie electrică rămasă disponibilă. La rândul lor, furnizorii de ultimă instanță sunt obligați să asigure furnizarea de energie electrică, “în condiții de calitate și la prețuri rezonabile, transparente, usor comparabile și nediscriminatorii conform reglementărilor ANRE”. Dacă nu respectă aceste prevederi, producătorii vor putea fi amendați cu 10% din cifra de afaceri a anului anterior. O amendă identică este prevăzută și pentru producătorii de gaze.

Conform datelor furnizate de Institutului Naţional de Statistică, pentru consumatorii reglementaţi preţul gazelor a fost majorat cu 16% în 2018, însă, faţă de 2017, preţul gazelor a crescut cu peste 40%, iar preţul energiei electrice s-a dublat.

Avem resurse, dar nu avem infrastructură

Zăcămintele de petrol şi gaze situează România pe locurile patru-cinci în Europa, ţara noastră are ape din abundenţă astfel încât să poată asigura un sfert din producţia de energie electrică din hidrocentrale, are cărbune pentru zeci de ani, biomasă şi surse fotovoltaice, iar potenţialul eolian al Dobrogei este cel mai bun din sud-estul Europei, însă nu are nici o strategie privind utilizarea lor, în timp ce sistemul energetic se degradează, iar facturile consumatorilor cresc.

Conform unui document al ministerului de resort, infrastructura este pe anumite segmente depăşită moral şi uzată tehnic, fiind nevoie urgentă de investiţii. „Retorica transformării României într-un hub energetic regional a rămas lipsită de conţinut. Pe de o parte, ultimul deceniu a consemnat puţine succese ale proiectelor de infrastructură. Infrastructura energetică este, în segmente decisive, depăşită moral şi uzată tehnic, având nevoie urgentă de investiţii. Producţia de energie electrică depăşeşte consumul intern, dar capacitatea de export rămâne limitată; eficienţa sistemelor de transport de electricitate şi de gaze este afectată de scăderea volumului intern de energie transmisă, dar, în acelaşi timp, aceste sisteme nu oferă suficientă capacitate pe noile axe rezultate din evoluţia capacităţilor de producţie din ultimii ani”, se arată într-un document privind analiza stadiului actual al sistemului energetic naţional, postat pe site-ul Ministerului Energiei şi preluat de Agerpres.
În acest context, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere „Proiectul Strategiei Energetice a României 2018-2035, cu perspectiva anului 2050”, document finalizat în septembrie, dar care nu a fost încă aprobat în Guvern. „Strategia identifică investiţii substanţiale ce sunt necesare pentru modernizarea şi retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani. Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro”, se arată în proiectul ministerului.
Faţă ce celelalte proiecte de strategii creionate în ultimii zece ani, acesta din urmă conţine o listă de patru proiecte considerate prioritare: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa, un grup nou la Rovinari şi hidrocentrala Turnu Măgurele – Nicopole, însă nu se precizează care sunt investiţiile necesare pentru aceste proiecte şi de unde vor proveni banii.

Lipsa unei strategii poate duce la “căderea” sistemului energetic
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană susţine că „aşa-numita strategie” ignoră tendinţele tehnice, economice şi climatice actuale şi propune măsuri în contradicţie cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor. „Strategia pare o colecţie a planurilor de dezvoltare depăşite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potenţial de realizare discutabil, omiţând energia eoliană, singura tehnologie care a demonstrat că a respectat obiectivele ultimei strategii adoptate în România, instalând capacitatea prevăzută şi aducând în România progres tehnologic”, spun investitorii din acest sector.
Şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi (ACUE) consideră că acest document nu propune nici o soluţie pentru a rezolva problemele din sector. Specialiştii din sectorul energetic spun că lipsa unei viziuni şi a unei strategii în sectorul energetic va duce inevitabil la căderea sistemului şi la pene generale. „Se fac deja pariuri cât timp mai durează până când vom avea o cădere, un black-out. Lucrurile merg din inerţie în sectorul energetic şi nu vor putea merge aşa la infinit. Mai ales că pleacă specialiştii din sistem, iar în locul lor nu vin oameni cu aceeaşi experienţă. Lucrurile se leagă, iar lipsa de viziune economică impactează întreaga economie naţională”, spune Silvia Vlăsceanu, director executiv al ACUE.

O lege controversată

În Marea Neagră s-au descoperit importante zăcăminte de gaze, care ar putea asigura independenţa energetică a ţării pentru mulţi ani de acum înainte, însă adoptarea unei legi care să reglementeze exploatarea acestor zăcăminte – aşa numita Lege Offshore – a fost tergiversată, iar unele companii au anunţat că amână pentru acest an decizia privind posibilitatea de a investi sau nu în exploatarea acestor resurse.

Resursele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră au atras atenţia unor companii-gigant din industria mondială, precum ExxonMobil, care explorează împreună cu OMV Petrom un zăcământ de mare adâncime, estimat la 84 de miliarde de metri cubi. În total, în Marea Neagră s-ar afla peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar investiţiile companiilor ar putea depăşi 15 miliarde de dolari în aceste proiecte, după cum se apreciază Într-un studiu realizat de Deloitte. Aceste investiţii ar genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040. Tot în aceeaşi perioadă, aceste investiţii ar putea susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă.
În proiectul de strategie elaborat de Ministerul Energiei se precizează că, fără exploatarea gazelor din Marea Neagră, resursele de gaze ale ţării se vor epuiza în următorii 14 ani. România îşi propune creşterea consumului de gaze naturale în industria internă şi exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă şi gazele naturale, au mai arătat autorii proiectului, fără a preciza cum va creşte consumul şi ce produse finite ne-am dori să exportăm.
Însă, companiile au amânat pentru anul viitor decizia dacă vor investi sau nu, în contextul în care discuţiile din Parlament pe tema Legii offshore s-au întins pe tot parcursul anului trecut. Actul normativ a fost dezbătut, modificat, aprobat, apoi reîntors în Parlament şi dezbătut din nou, i s-au adăugat şi eliminat amendamente, care apoi au fost din nou modificate. Parlamentarii au operat foarte multe schimbări la forma acestei legi şi chiar şi după publicarea legii în Monitorul Oficial şi-au dat seama că mai trebuie făcute modificări.
Pe la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, directorul general de la OMV a anunţaţ că Grupul energetic austriac a hotărât să amâne, pentru 2019, decizia de a investi în proiectul offshore din Marea Neagră, deoarece Guvernul României a avut nevoie de o durată prea mare de timp pentru a pune la punct cadrul de reglementare.