Poziţia României în problema antirachetă sporeşte tensiunea dintre SUA şi Rusia

Agerpres

Desfăşurarea sistemului american antirachetă în Europa rămîne un subiect cu care publicaţiile ruseşti îşi deschid ediţiile. Kommersant relatează  că Executivul de la Bucureşti a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de amplasare a elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României.

Parlamentul României trebuie să ratifice documentul pînă la sfîrşitul anului, după care acesta va intra în vigoare. Poziţia României adaugă o tensiune suplimentară în relaţia dintre SUA şi Rusia în problema apărării antirachetă, consideră ziarul rus. În plus, şi Spania a anunţat, la începutul lunii octombrie, că se alătură proiectului, după care Moscova a acuzat Washingtonul de adoptarea unor decizii strategice fără să ţină cont de opinia altor părţi interesate.

Nezavisimaia Gazeta scrie, pe prima pagină, că Rusia a primit două importante semnale din partea SUA privind disponibilitatea Washingtonului de a face concesii Moscovei în problema apărării antirachetă. Unul vine de la şeful Agenţiei pentru apărarea antibalistică a Pentagonului, Patrick O’Reilly. Altul – de la subsecretarul de stat pentru securitate internaţională, Ellen Tauscher.

Mai întîi, Patrick O’Reilly le-a propus militarilor ruşi, în cadrul Consiliului Atlantic, să se convingă de faptul că desfăşurarea sistemului antirachetă în Europa nu prezintă nicio ameninţare pentru Rusia. Generalul a declarat că ei pot primi datele referitoare la rachetele de interceptare cu ajutorul propriilor radare. Mai ales că rachetele SM-3 utilizate în scutul american nu sînt “mari”, cîntăresc doar două tone şi nu au capacitatea tehnică de a fi utilizate la interceptarea rachetelor strategice ruseşti.

“Noi le-am prezentat ruşilor aceste argumente tehnice şi le-am propus să ia parte la zborurile noastre de testare, nu doar ca să ne creadă pe cuvînt, ci să poată măsura, utilizîndu-şi propriile sisteme, şi să obţină confirmarea că scutul este eficient în combaterea ameninţărilor regionale cu rachetă, nu forţelor strategice, care îi îngrijorează pe ruşi”, a spus el. În plus, Ellen Tauscher a exprimat disponibilitatea SUA de a oferi Rusiei garanţii în scris că elementele sistemului de apărare antirachetă implementat în Europa nu vor fi îndreptate împotriva acesteia. Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, este de părere, însă, că propunerile din SUA se reduc la o simplă formulă: “Ne propun să ne trimitem specialiştii pe un şlep în zona oceanică pentru a vizualiza cum zboară racheta şi dacă atinge sau nu ţinta”.