Pentru zona euro, ieşirea Ciprului ar avea un impact redus

New York Times

Pentru sistemul financiar european, pierderile rezultate dintr-un colaps bancar al Ciprului şi din întoarcerea ţării la fosta sa monedă ar fi minimale prin comparaţie cu dezastrul pe care l-ar fi provocat Grecia dacă nu ar fi fost sprijinită financiar.

Potrivit economiştilor şi investitorilor, acesta este motivul pentru care Germania şi Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, au susţinut atît de neînduplecat ca deponenţii – mari şi mici, ciprioţi şi ruşi – să contribuie cu 5,8 miliarde de euro la ajutorul de 10 miliarde de euro acordat Ciprului.

Dacă Grecia ar fi putut fi prea mare pentru a colapsa anul trecut, Ciprul, care creează mai puţin de 0,5% din PIB-ul eurozonei, cu siguranţă nu este. Din punct de vedere financiar, ceea ce este cel mai demn de remarcat este că datoria combinată a ciprioţilor, companiilor şi guvernului, este de 2,6 ori mărimea PIB-ului ţării. Doar Irlanda, care se luptă încă pentru a-şi reveni din colapsul bancar care a necesitat un ajutor internaţional în 2010, are un raport mai mare datorie-PIB în rîndul ţărilor din zona euro.

Potrivit lui Eric Dor, un economist francez, expunerea zonei euro ( a sistemului său bancar central şi a băncilor naţionale) pe Cipru este, după calculele sale, de doar 27 de miliarde de euro, în condiţiile în care PIB-ul zonei euro este de 9,4 trilioane de euro. Pe de altă parte, estimările costului potenţial al unei ieşiri forţate a Greciei din zona euro au variat de la 200 miliarde la 800 de miliarde de euro, avînd în vedere expunerea mai mare pe care Banca Centrală Europeană şi băncile europene o aveau pe ţară.

“Acest lucru explică de ce Germania şi alte ţări pun o presiune atît de mare pe Cipru”, a explicat Dor. “Ei susţin că îşi pot asuma riscul de a împinge Ciprul în afara zonei euro şi că Europa poate accepta pierderile fără a rămîne falită”, adaugă el.

Pe de altă parte, o ieşire pripită a Ciprului din zona euro ar face economiile populaţiei cipriote şi mai nesigure, odată ce acestea sînt convertite înapoi în lire cipriote.

Analiştii prevăd că devalorizarea de facto ar fi nu doar imediată – estimările variază de la 30% la 40% – dar şi extrem de punitivă, avînd în vedere datoriile care îi împovărează pe ciprioţi.

Asta înseamnă că, în afară de faptul că Ciprul va fi incapabil să îşi plătească datoriile, multe persoane şi întreprinderi mici, care formează coloana vertebrală a economiei ţării, ar intra în faliment, iar ţara se va confrunta cu o depresie la fel de severă ca aceea din Grecia.

Furia şi frustrarea ciprioţilor faţă de Berlin şi Bruxelles este atît de pronunţată, încît un sondaj recent a indicat că 91% dintre respondenţi ar prefera ca ţara lor să iasă din Uniunea Europeană decît să fie de acord cu impozitarea depozitelor bancare.

Potrivit economiştilor din Nicosia, în cazul reintroducerii lirei cipriote, deşi exporturile cipriote ar fi mai ieftine pentru cumpărătorii străini, preţul produselor importate ar exploda şi în special preţul petrolului importat. Creşterea preţului la petrol ar avea însă un impact economic profund, în condiţiile în care petrolul este utilizat pentru a produce energie electrică, care costă deja mai mult decît aproape oriunde altundeva în Europa.