Patru posibile motive pentru care Romney nu vrea să-şi publice declaraţiile de impozit

El Mundo

În 1968, tatăl lui Mitt Romney a întins ceea ce avea să devină cea mai mare capcană pentru aspiraţiile prezidenţiale ale fiului său. În acel an, George Romney, care era guvernator de Michigan şi s-a prezentat la alegerile primare republicane, şi-a publicat declaraţiile de impozit pe venit din cei 12 ani anteriori. O decizie fără precedent în SUA. Cînd consilierii lui Romney “tatăl” l-au întrebat de a făcut-o, el a răspuns: “Publicarea unei declaraţii de venit pentru un singur an, chiar dacă este utilă politic, nu spune mult, pentru că poate fi vorba de un an de succes. Ceea ce contează în materie de finanţe este ceea ce a făcut un bărbat pe termen lung”.

Prin urmare, George Romney a făcut publică o declaraţie comună pentru fiscul american (IRPF) pentru toţi cei 12 ani precedenţi. Pentru ca toată lumea să ştie care îi sînt veniturile. Cum a devenit multimilionar după ce a evitat ca firma American Motors să intre în suspendarea de plăţi. Dar şi donaţiile făcute Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din urmă, altfel spus, a mormonilor. Datele relevă, pe de altă parte, că Romney “tatăl” a donat 17% din veniturile sale bisericii şi peste 6% altor organizaţii.

George Romney a fost învins în alegerile primare de Richard Nixon, în al cărui cabinet a primit însă portofoliul habitatului. Dar a creat un precedent: orice politician cu aspiraţii prezidenţiale prebuie să-şi publice declaraţiile la Fisc (IRPF) din ultimii ani. Acum, fiul său, Mitt, a obţinut practic nominalizarea republicană, dar refuză să publice declaraţiile fiscale anterioare anului 2010, dar ar putea să o publice pe cea din 2011. De ce? Nimeni nu ştie, dar posibilele motive ar putea destabiliza cursul ascendent al candidatului republican. Se preconizează patru motive.

1. Romney practic nu a plătit impozite pînă în 2010. Candidatul republican la preşedinţie îşi păstrează o parte din averea personală într-un un paradis fiscal din Caraibe. În SUA plăteşte o rata anuală a impozitului mai mică decît media americanilor – de circa 23% din venituri. Mitt a dezvăluit, în urma presiunii rivalilor săi, ca achită un impozit anual de 15%, ceea ce, la o avere de peste 200 milioane, reprezintă o catastrofă politică.

2. Romney ar fi putut să plătească zero impozite în 2008 şi 2009. În aceşti ani, SUA s-au confruntat cu cea mai mare criză financiară din peste şapte decenii şi este posibil ca soţii Romney să fi ieşit în avantaj. Experţii fiscali susţin că Romney a folosit diferite tehnici pentru a reduce cît mai mult valoarea impozitelor plătite fiscului american. Dovadă, spun ei – activitatea din paradisurile fiscale.

3. Romney ar fi putut face speculaţii pe piaţa financiară îndemnat de criză, cumpărînd probabil CDS (Credit Default Swap), împotriva obligaţiunilor bazate pe ipoteci. Deţinătorii acestor active se îmbogăţesc dacă oamenii nu pot achita ipotecile. În acest caz, Romney s-ar fi putut îmbogăţi pe seama altora.

4. Romney ar fi putut avea un rol activ în gestionarea fondului speculativ al companiei Bain Capital, pe care a fondat-o şi a condus-o între 1999 şi 2002, cînd societatea de investiţii a trimis în şomaj mii de angajaţi de la firmele cu care lucra. El a fost nevoit să admită recent că nu a plecat de la conducerea companiei în 1999, cum a susţinut mereu, ci de abia în 2002.