Paris: CAMPIONATUL MONDIAL DE JUDO

Sport. Şi cunoaştere de sine. Competiţie. Dar şi expresie a gîndirii extrem-orientale. Gîndire care, prin pragmatismul ei, a influenţat şi celelalte spaţii ale Planetei. Iar judo-ul, de la Jigoro Kano, pînă în zilele noastre, a evoluat mult, mult de tot. Au murit tăceri şi au răbufnit orgolii. S-au inventat noi  procedee şi s-a eliminat tot ceea ce avea mai puţine lucruri în comun cu sportul. Popularitatea acestuia a crescut constant, iar la Paris aceasta a ajuns la cote incredibile. Tatami suveran, gîndire pozitivă, dorinţa de a învinge. Acestea au fost jaloanele care au stîlpuit
Atmosfera
Am mai spus-o: extraordinară! Pentru unii, cîştigarea unei medalii a fost ca un randory de acasă. Pentru alţii – un chin. Dar toţi s-au achitat de ceea ce şi-au propus. Şi, cu toate că „naţionalismul” a avut un cuvînt greu de spus, valoarea, pînă la urmă, a stabilit ierarhiile. Spectatorii francezi au dorit mereu să cîştige reprezentantul lor. Dar arbitrii  (ajutaţi de răceala partenerului video) şi-au făcut datoria. Reprezentanţii Ţării Soarelui Răsare au dominat întrecerile, coreenii s-au bucurat destul de… neasiatic la cucerirea unor medalii, întrecîndu-se în jubilări chiar ne la locul lor. Dar Parisul a iertat tot, pentru că de-acu sînt veterani în a organiza asemenea evenimente de excepţie. Şi au aclamat

  Învingătorii
Dincolo de tatami (suprafaţa de luptă împrejmuită cu un generos spaţiu de siguranţă), dincolo de orgolii şi ştiinţă, de multe şi obositoare antrenamente pentru o secundă de fericire, organizarea este deosebit de importantă. Din acest punct de vedere, învingător la puncte a fost românul Marius Vizer, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo. Domnia s-a i-a dus în Capitala Luminii pe Nadia Comăneci şi Ilie Năstase şi, împreună, au sărbătorit 60 de ani de existenţă a forului mondial de judo. Şi, pentru prima oară în istoria acestui sobru sport asiatic, lumea a putut participa la un show european de zile mari. „Judo a intrat într-o nouă eră a evoluţiei sale. Am făcut schimbări în timpul ultimilor patru ani, dar încă mai sînt multe de făcut. Pentru prima oară, Federaţia Internaţională de Judo a putut organiza o astfel de gală, care a fost un dar pentru federaţiile naţionale membre. Au fost premiaţi mari campioni, dar ş reprezentanţi ai presei, sponsori. Familia judo-ului nu este doar un concept, este o realitate”, a declarat d-ul Marius Vizer, cu prilejul galei de la Opera Garnier din Paris. Ilie Năstase a înmînat trofeul pentru cel mai bun judoka din istorie, la masculin, David Douillet (4 titluri mondiale şi 2 olimpice).  Titlul pentru cea mai bună judoka a revenit japonezei Ryoko Tomi, acum membru al Parlamentului Japonez, dar care a anunţat revenirea în competiţie. Japoneza Yoshire Ueno a primit titlul pentru cea mai bună judoka a momentului, la masculin titlul similar i s-a acordat lui Rişod Sobirov. Iar cel mai bun antrenor a fost declarat niponul Kazuhiko Tokuno (feminin) şi  uzbekul Andrei Şturbabin (masculin).
Şi portretul lui sensei Jigoro Kano a fost omagiat, inventatorul judo-ului primind premiul pentru o viaţă dedicată acestui sport.
Au făcut figură frumoasă şi
Ai noştri
Nu e puţin lucru să ajungi la mondiale. Trebuie adunate puncte, competiţii grele, scumpe şi obositoare. Băieţii au fost eliminaţi mai repede, dar au şi căzut din prima rundă cu sportivi de mare angajament. Alina Dumitru a ieşit a 7-a. Nu uitaţi! Din lume! Cu toate că, sigur, îşi dorea singurul trofeu pe care nu-l avea în vitrină. N-a fost să fie. Au surprins însă Andreea Chiţu (52 kg) şi Corina Căprioriu (57 kg), ambele obţinînd, cu frumoase prestaţii, medalii de bronz.
Coreenii, spre exemplu au venit cu 22 de sportivi şi… 21 în staff-ul tehnic, din care 8 antrenori de primă mînă. Şi au obţinut o singură medalie, e drept, de aur. Meritul d-lui Florin Berceanu e că, ştie să continue. Aşa că există, credeţi-mă, perspective frumoase pentru olimpiada de la Londra.

Radu VIDA