Pandemia a majorat depozitele bancare ale românilor

Depozitele bancare s-au majorat în aprilie cu 0,7% faţă de martie, până la 378,431 miliarde lei şi au crescut cu 12,2% faţă de perioada similară din 2019, însă nivelul creditelor bancare a scăzut cu0,5 faţă de luna precedentă.

Datele furnizate de Banca Naţională a României arată că, în aprilie, depozitele în lei, care deţin o pondere de 63,7% în totalul depozitelor, s-au majorat cu 0,8% faţă de martie, până la 241,143 miliarde lei, iar faţă de aprilie 2019 au crescut cu 8,6%. Depozitele în lei ale populaţiei au înregistrat un avans de 3,4% faţă de luna precedentă, până la 137,986 miliarde lei, iar faţă de aprilie 2019 au crescut de 12,2% (9,2% în termeni reali).
Pe de altă parte, depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 2,5% faţă de martie, până la 103,156 miliarde lei, dar au crescut cu 4,2% comparativ cu aceeaşi lună din 2019.
Depozitele în valută, reprezentând 36,3% în totalul depozitelor, s-au majorat cu 0,6% faţă de martie, până la 137,288 miliarde lei, iar faţă de aprilie 2019 au crescut cu 19%. Depozitele în valută ale populaţiei s-au majorat cu 1,4% faţă de martie, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2019 au crescut cu 18,6%. Depozitele în valută ale altor sectoare au scăzut cu 1,6% faţă de martie, însă faţă de aprilie 2019 s-au majorat cu 20%.

A scăzut nivelul creditelor

Soldul creditului neguvernamental a scăzut în aprilie cu 0,5% faţă de martie, până la 271,124 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,1% în totalul creditului, s-a diminuat cu 0,6%, iar creditul în valută, cu o pondere de 32,9% în totalul creditului, s-a redus cu 0,4%. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, creditul a crescut cu 5,7%, pe seama majorării cu 7,4% a componentei în lei şi a creşterii cu 2,3% a componentei în valută.
Pe de altă parte, creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 3% la sută faţă de martie, până la 130,090 miliarde lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental a crescut cu 29%.

România s-a împrumutat cu 3,3 miliarde euro

România a atras 3,3 miliarde euro de pe pieţele externe de capital, iar fondurile aferente acestei tranzacţii au intrat în conturile Trezorerie, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Emisiunea de euroobligaţiuni, lansată în 19 mai, cu valoarea totală de 3,3 miliarde euro, a fost suprasubscrisă de peste trei ori, prin participarea a peste 585 de investitori. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi două miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rata de dobândă de 3,624% pe an.

Distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani (cu scadenţă la 26 februarie 2026), a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda 22%, SUA 14%, Germania şi Austria 15%, România 6%, CEE 6%, Elveţia 5%, Italia 7%, Franţa 4%, restul Europei 16% şi Asia 5%. Distribuţia pe categorii de investitori a fost preponderent către fonduri de active administrate privat (56%), o pondere de 23% către bănci comerciale şi private, 1% către fonduri de pensii şi companii de asigurări, 6% către instituţii oficiale şi 14% fonduri de investiţii.

Pentru maturitatea de 10 ani, distribuţia geografică a investitorilor a cuprins: Marea Britanie şi Irlanda – cu 35%, SUA 23%, Germania şi Austria 9%, România 8%, CEE (exclusiv România) 6%, Elveţia 5%, Italia 2%, Franţa 2%, restul Europei 7% şi Asia 3%. Distribuţia în funcţie de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat 70%, bănci comerciale şi private 13%, fonduri de pensii şi companii de asigurări 3%, instituţii oficiale 3%, fonduri de investiţii 11%.