Pandemia a desființat peste 4.000 de slujbe în Cluj

Un studiu realizat de cercetătorii Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), care analizează evoluția economică a municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj în deceniul precedent, realizând și o analiză a impactului crizei COVID-19 asupra pieței muncii din Zona metropolitană Cluj, arată că pandemia a dus la pierderea a  4.126 locuri de muncă, însă, în prezent, economia clujeană este în curs de revenire.

Potrivit analizei, economia Zonei Metropolitane Cluj-Napoca a crescut din ianuarie 2019, până în ianuarie 2020, cu 2,3% la nivelul pieței muncii (cu 5.818 locuri de muncă), ritm de expansiune similar creșterii anuale din ultima decadă, ceea ce a făcut din Cluj cea mai dinamică economie regională din România.

Până la sfârșitul lunii mai 2020 s-au pierdut însă 3.437 locuri de muncă, ceea ce înseamnă o scădere de 1,4% a numărului de salariați. La nivel județean, pierderea a fost de 4.126 locuri de muncă.

Astfel, 1 din 4 salariați din județul Cluj a avut contractul suspendat în contextul pandemiei, iar până în iulie, în județ au fost suspendate 77.450 de contracte de muncă în regim de urgență. Cele mai multe contracte (67%) au fost suspendate în Cluj-Napoca, fapt previzibil deoarece municipiul concentrează 71% din forța de muncă a județului. Cei mai mulți salariați cu contracte suspendate au fost în șomaj tehnic. Categoria de salariați cel mai puternic afectată a fost cea a muncitorilor. Au fost suspendate 33.600 (43%) de contracte pentru muncitori calificați, semicalificați (operatori) și necalificati. În industrie, 1 din 3 salariați au fost în șomaj tehnic, iar 24% din totalul contractelor suspendate au fost pentru lucrătorii în comerț. În sectorul de ospitalitate, unde lucrează 11.400 de persoane în Zona Metropolitană Cluj, 62% dintre contractele de muncă au fost suspendate. În sectorul de servicii personale (coafor, frizeri, make-up, fitness), 42% din salariați au avut contractele suspendate. În perioada stării de urgență au fost suspendate 3.481 contracte pentru directorii generali și executivi ai companiilor mari, iar o parte dintre companii au folosit contextul creat de pandemie pentru a se restructura și a ține sub control bugetul de salarii. „Economia este în curs de revenire. În acest moment, în județul Cluj mai sunt suspendate 7.728 contracte în termeni de urgență, iar în Cluj-Napoca, 5.756, fapt care înseamnă că doar 2,7% din salariați au contractele suspendate”, afirmă autorii studiului. În Cluj-Napoca, sectorul de IT a crescut cu 2% în perioada pandemiei, ceea ce face ca în acest moment acesta să fie cel mai mare sector economic al orașului, cu 25.886 de angajați.

Salariile clujenilor, depășite doar de cele din Capitală

În 2018, Clujul a înregistrat cea mai mare valoare a veniturilor realizate în mediul privat din România, în afara capitalei. Veniturile private au crescut în perioada 2008-2018 cu 171%. „Economia Clujului s-a dublat în deceniul precedent pandemiei – volumul economiei atât în Cluj-Napoca, cât și în Zona Metropolitană Cluj. Clujul este un exemplu de oraș a cărui economie locală și compoziție a forței de muncă s-a schimbat în mod dramatic după Criza Financiară din 2008-2010. Cluj-Napoca excelează în patru domenii transnaționale: tehnologia informației & comunicații, servicii de suport pentru afaceri, inginerie & cercetare & dezvoltare, precum și servicii financiare. Indicatorii cheie de performanță analizați pentru raportul statistic plasează Clujul pe un trend economic ascendent din perspectiva majorității direcțiilor economice relevante. Studiul a fost realizat de Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor, coordonat de conf. univ. dr. Norbert Petrovici, cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca.