O nouă cursă a înarmărilor se prefigurează între Rusia şi SUA

Der Spiegel

Dmitri Rogozin, ambasadorul Rusiei la NATO, a vrut să-l încolţească pe partenerul său american de negociere. “Dacă nişte extratereştri ar dezarma complet Iranul, va continua Washingtonul planurile sale de a construi un sistem de apărare antirachetă în Polonia?”, a întrebat el.

Scutul antirachetă este conceput pentru a intercepta rachete lansate de state paria precum Iranul, au insistat în mod repetat SUA. Convorbirea dintre ambasadorul rus şi omologul său american, despre care i-a vorbit Rogozin publicaţiei Der Spiegel a avut loc la Washington, la 22 iulie, în spatele uşilor închise. Răspunsul dat de subsecretarul de stat pentru controlul armelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, a fost lipsit de ambiguitate: Da, a spus ea. Planul a fost decis şi va fi dus la bun sfîrşit.

Rogozin vede în acest răspuns o dovadă concludentă că scutul antirachetă este efectiv un parapet împotriva Rusiei. “America schimbă echilibrul strategic în avantajul său, în sensul că vrea să neutralizeze potenţialul de descurajare nucleară al Rusiei”, a declarat înaltul diplomat. “Kremlinul s-a săturat să mai fie prostit de americani”, a subliniat el.

O nouă cursă a înarmărilor se profilează la orizont. O dovadă în acest sens a venit marţi, 29 noiembrie, odată cu prezenţa lui Medvedev în enclava rusă Kaliningrad, la frontiera cu Polonia şi Lituania, membre ale NATO şi UE. Preşedintele rus a activat în mod evident o staţie radar. Medvedev anunţase deja că Rusia va instala rachete moderne Iskander cu rază scurtă de acţiune în apropiere de frontiera cu NATO, în cazul în care SUA nu dau înapoi. Rachetele pot fi echipate cu focoase nucleare şi ar fi îndreptate spre poziţiile de apărare planificate ale SUA în Europa, programate să fie gata pînă în 2020.

Între timp, Medvedev a ameninţat că Rusia se va retrage din acordul de dezarmare din aprilie 2010 referitor la sistemele strategice de lansatoare. În conformitate cu acest acord, ambele puteri nucleare s-au angajat să-şi reducă în continuare numărul de rachete nucleare intercontinentale.

Pentru un timp, Medvedev şi Obama au avut o abordare complet diferită. Preşedintele american a sprijinit aderarea Rusiei la OMC, a evitat orice critică deschisă privind abuzurile în domeniul drepturile omului în Rusia, iar SUA şi-au regîndit sprijinul faţă de adversari ai Kremlinului cum ar fi guvernul din Georgia. În schimb, Moscova a oprit livrarea de sisteme de apărare antiaeriană către Iran, inamicul înverşunat al Americii, iar Kremlinul a permis Washingtonului să transporte în mod repetat provizii către trupele americane din Afganistan, folosind teritoriul rusesc.

Însă, în ceea ce priveşte problema sistemelor de apărare antirachetă, nu a existat nicio schimbare majoră, chiar dacă un scut antirachetă operat în comun de americani şi ruşi ar putea transforma foştii rivali în parteneri permanenţi. Dar Washingtonul – şi aici Obama seamănă cu predecesorul său George W.Bush – a refuzat categoric să lase ca acorduri cu Moscova să-i obstrucţioneze influenţa.

Kremlinul, între timp, a insistat asupra unei garanţii scrise că puterea de foc a Occidentului nu va creşte pînă în punctul în care Rusia să nu aibă nicio şansă împotriva ei, chiar cu arme nucleare. Ruşii au dorit, de asemenea, să limiteze numărul de sisteme defensive americane şi să împiedice rachetele americane să ajungă pînă la teritoriul rusesc.

În această dispută, Europa este puţin mai mult decît un fotbal politic între cele două puteri, dar ar putea deveni, de asemenea, victima. La fel ca în perioada Războiului Rece, rachetele ruseşti vor fi direcţionate spre ţinte europene.

“Pentru America, problema este în întregime de a se face inexpugnabilă”, s-a plîns Rogozin. Dar temerile privind Iranul vor fi anulate cu mai mare succes printr-o cooperare cu Rusia, a apreciat el. “Sîntem pregătiţi să facem disponibile staţiile noastre radar din Azerbaidjan şi sudul Rusiei, dacă am avea un parteneriat pe picior de egalitate”, a spus Rogozin.