O duminică de … milioane la Iclod

Dilemele reporterului de teren nu trăiesc mult, majoritatea dispar la contactul cu realitatea cotidiană atît de dinamică, în care schimbările sînt rodul infinitei competiţii generate de modernismul acestor vremuri, excesiv de sofisticate, în care, parcă, şi coincidenţele îşi fac de cap…

În careva din zilele trecute număram primăriţele din judeţul Cluj şi m-am oprit la cifra 6, din: Băişoara, Borşa, Chinteni, Iclod, Tureni şi Unguraş. Comentam, apoi, cu un coleg de redacţie, că-s mai multe doamne în fotoliile de primar, faţă de mandatul trecut, şi poate, mai puţine decît în cel viitor. Imaginar, le-am pus una lîngă alta şi am concluzionat că au vîrste diferite, profesii diferite, religii, etnii şi chiar opţiuni politice diferite, dar au şi afinităţi comune, iar cea de bun gospodar este definitorie. Şi temperamental lucrurile stau în lojă, prin echilibrul constant al bunei colaborări dintre putere şi opoziţie, dintre executiv şi deliberativ în demersul concretizării proceselor cerute de eficientizarea unei bune administraţii publice locale.

În documentarea făcută zilele trecute la Iclod, în urma invitaţiei primite de la consilierul personal al primăriţei comunei, jr. Emil Pop, m-am convins, pentru a nu ştiu cîta oară, că omul sfinţeşte locul, îl înnobilează prin eforturi proprii şi conjugate.

Aici, vocaţia feminităţii nu trebuie căutată. Ea este prezentă şi în kilometri de alei florale ce şerpuiesc de la un capăt la altul al Iclodului, pe ambele liziere ale drumului naţional 1C, al gardurilor şi instituţiilor publice bine îngrijite, dar mai cu seamă, al investiţiilor făcute în ultimii ani, de cînd destinele comunei au fost încredinţate, de cei aproximativ 4500 locuitori, inginerei Maria Mureşan.

Sfidînd temperaturile caniculare ale zilei, am început un adevărat pelerinaj pe la obiectivele noi sau reabilitate din localităţile componente comunei. La Livada, miercuri, tocmai se finalizase recepţia noului sediu al şcolii, constructorii predînd cheile unei unităţi de învăţămînt moderne, ce numără 14 săli rezervate studiului, bibliotecii, laboratoarelor necesare integrării procesului educaţional, spaţii pentru cadrele didactice, grupuri sociale cu interioare moderne, holuri spaţioase, inclusiv o aripă rezervată pregătirii preşcolarilor, cu intrare separată. Noua şcoală are tot ce îi trebuie: apă curentă din reţeaua judeţeană, încălzire centrală pe gaz, împrejmuire nouă, terenuri de sport, sală de gimnastică de sine stătătoare şi un părculeţ super dotat pentru joaca celor mici. Investiţia a costat aproape 30 miliarde lei, bani alocaţi din fonduri europene. Şi cum satul Livada avea un cămin cultural pretabil la… demolare, Consiliul local şi judeţean au oferit 4,5 miliarde lei pentru revigorarea şi modernizarea acestui aşezămînt.

La Orman se ajunge acum în cîteva minute, nu ore, pe cei şapte km de drum asfaltat ce au uşurat viaţa oamenilor din acest sat, renumit prin gradele şi aroma ţuicii de prune şi a lucrării fiecărui metru pătrat de pămînt existent în proprietatea gospodarilor. Şi aici, şcoala satului a înghiţit 3 miliarde lei, alocaţi de ministerul învăţămîntului, iar căminul cultural 2 miliarde, din fonduri proprii ale comunei. Acum, cele două instituţii fac concurenţă celor din centru, mai ales că parcul de joacă al copiilor completează dotările din acest perimetru populat al aşezării, în care cele două văi au fost decolmatate pe o lungime de 5 km, anulînd definitiv posibilitatea repetatelor şi păguboaselor inundaţii. Interesant mi s-a părut stilul de lucru al conducerii acestei comune, unde buna colaborare între PDL-ista Maria Mureşan şi PSD-istul Ghiorghe Moţ – vice-primar se concretizează în proiecte şi programe de dezvoltare a fiecărui sat. Bunăoară, la Fundătura, şcoala şi grădiniţa au fost supuse aceloraşi procese de modernizare, pe acelaşi şablon a fost realizat şi parcul de joacă al celor mici, zestrea satului fiind sporită cu un teren de sport împrejmuit şi lărgit cu încă 0,36 ha, teren cumpărat pe care urmează să se construiască vestiare, cabine şi birouri pentru oficiali. Şi pentru a avea un tablou complet al transformărilor de la Fundătura, mai subliniem faptul că din fonduri proprii a fost revigorat, sub toate aspectele, căminul cultural, căruia i s-a mai ataşat o bucătărie dotată cu cele necesare pentru petrecerea evenimentelor din viaţa comunităţii, adică nunţi, botezuri, alte ceremonii, inclusiv legate de evenimente neplăcute, cum ar fi înmormîntările.

Trecînd Someşul Mic la Iclozel, am găsit un drum nou, pietruit pe sub coastă; el a fost croit la cererea localnicilor pentru a înlesni deplasările la terenurile forestiere, la păşuni şi tarlalele cultivate. Tot aici, cea mai veche şcoală primără de pe cursul Someşului a fost reconstruită, împrejmuită, racordată la curent, apă, canal, pentru a putea primi autorizaţia funcţionării în viitorul an şcolar ce se apropie.

Duminică a fost ziua Iclodului, o duminică de milioane de euro şi miliarde de lei investiţi în reşedinţa comunei. O duminică a bilanţurilor şi descătuşării manifestărilor civice şi cultural- artistice, a tăierii panglicii inaugurale a noului sediu.

Iclodul anului 2011 şi-a completat dotările prin terminarea canalizării lungi de 17,8 km, unde Guvernul a oferit un milion de euro prin Ordonanţa nr. 7 , dar şi alte sume guvernamentale necesare terminării staţiei de epurare; 5,5 km de reţea de apă potabilă au fost reabilitaţi, iar pentru sănătatea populaţiei a fost modernizat dispensarul uman prin fonduri bugetare proprii. Pe Măsura 322 au fos accesate 2,5 milioane euro pentru asfaltarea a 12,8 km străzi laterale, reabilitarea şi modernizarea aşezămîntului cultural din Iclod şi înfiinţarea unui After School pentru rromii din Livada.

Capul de afiş al multiplelor manifestări de duminică l-a constituit inaugurarea noului sediu al Administraţiei publice locale, cu amplasament pe strada Gării. Acest moment a fost precedat de ceremonialul oficiat de un sobor de preoţi la monumentul celor 52 de eroi ai satului căzuţi în cele două războaie mondiale unde, în prezenţa unei gărzi de onoare şi a fanfarei militare a Diviziei IV infanterie, au fost depuse coroane de flori din partea Camerei Deputaţilor, prin parlamentarul Cornel Itu, din partea PSD şi PDL-Cluj, a Primăriei şi Consiliului local Iclod cît şi a bisericilor ortodoxe şi greco-catolică. După aceste evenimente, un grup de opt călăreţi a deschis drum paradei portului popular şi trăsurilor cu mirii ce s-au deplasat pentru oficierea căsătoriei  la noua primărie.

La ora amiezii, primarul comunei, doamna Maria Mureşan, şi preşedintele CJC Alin Tişe, în prezenţa deputatului Cornel Itu, a preşedintelui PSD Cluj, Remus Lăpuşan, a altor oficiali şi a numerosului public, au tăiat panglica inaugurală a noului sediu politico-administrativ, ocazie cu care şefa administraţiei locale a rostit salutul de bun venit adresat oaspeţilor şi localnicilor, mulţumindu-le celor ce au sprijinit-o în finalizarea acestor investiţii importante pentru  comună, care o apropie de civilizaţia europeană. Preşedintele CJC, Alin Tişe, s-a declarat impresionat de rînduiala aşezată în acestă comună, de locaţiile sistemului cultural, ale  sănătăţii, învăţămîntului şi ordinei publice, toate grupate pe strada Gării, unde este amplasat şi Muzeul de Etnoarheologie din Iclod, muzeu care este al doilea ca importanţă din judeţ, după mărimea spaţiului expoziţional şi inventarul expus. De altfel, în dimineaţa aceleiaşi zile, aici a avut loc un simpozion de comunicări ştiinţifice cu prilejul sărbătoririi a 25 de ani de la deschiderea instituţiei, prezentîndu-se cu lucrări 12 cercetători din instituţii de profil ale judeţului.

După inaugurarea noului sediu politico-administrativ, unul dintre cele mai frumoase şi mai funcţionale din judeţ, cu un ambient peisagistic de excepţie, şi fără obsedanta culoare portocalie, au avut loc două ceremonii, în premieră în acest spaţiu. Prima a fost rezervată sărbătoririi nonagenarilor, în număr de 18, şi a doamnei Maria Crăciun, care a împlinit vîrsta de 100 de ani, cea care îşi aminteşte că în copilărie a lucrat pe pămînturile din Bonţida ale grofului Banfi. Primăriţa a înmînat sărbătoriţilor flori, cîte un tort şi un plic cu bani, care să le facă bătrîneţea mai uşoară. De la bătrîni s-a trecut apoi la tineri, fiind  oficiată căsătoria cuplului Cătălin Cosma şi Ioana Maria Oltean, cărora întreaga asistenţă le-a urat CASĂ DE PIATRĂ ŞI FERICIRE.

După ce juriul a stabilit că premiul pentru cel mai bun bucătar se atribuie doamnei Codruţa Stan, a început o altă competiţie, a spectacolului folcloric prezentat de interpreta de muzică populară Maria Golban, în care recitalul solistei Ana Ilca Mureşan s-a bucurat de mare succes,  dansurile din diferite zone ale ţării, aduse pe scenă de Ansamblul artistic “Avram Iancu”. Contribuţia altor solişti şi dansatori au încheiat  fericit acestă duminică de milioane a Iclodului.

Dumitru VATAU