Nu sînt informaţi, dar toţi se pricep la politică

ILIE CĂLIAN

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), condus de sociologul clujean Vasile Dîncu, a publicat un sondaj de opinie, efectuat asupra a 1.375 de persoane cu drept de vot şi cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,69%. Sondajul mă determină să revin asupra unor afirmaţii pe care le-am făcut recent.

În primul rînd, îmi menţin părerea că sondajele efectuate pe eşantioane atît de restrînse din populaţia adultă a României nu sînt suficient de relevante din mai multe motive. Iată un singur exemplu referitor la credibilitatea afirmaţiilor celor chestionaţi. Peste 56% au afirmat că în ultimii 10 ani au votat cu un singur partid politic. Acelaşi sondaj, la o altă întrebare, arată că doar 28% dintre români au un partid politic preferat, iar 72% – nu. Să înţelegem că dintre cei 56% care au votat consecvent în aceşti 10 ani, 28% au votat cu partidul politic nepreferat? Tot 56% dintre repondenţi se consideră informaţi în materie de politică, iar 44% – dimpotrivă.

În acelaşi timp, 62% afirmă că au urmărit sondajele de opinie din ultimii ani. Aşadar, care ar fi procentul celor care se consideră informaţi cu adevărat şi pe care ar trebui să-l luăm în serios?! Dacă 44% nu sînt informaţi în materie de politică, de unde ştiu ei ce răspunsuri să dea la întrebări despre anumite partide? Procentele celor care au opinii despre intrarea în Parlament a Partidului Poporului, al lui Dan Diaconescu, respectiv UDMR; ale celor care ştiu cine sînt preşedinţii PSD şi PNL; ale celor care consideră că PDL nu-şi va schimba culoarea portocalie ş.a. depăşesc 44%. Aşadar, o bună parte dintre cei 44% care se consideră neinformaţi în politică, au, totuşi, opinii ferme despre partide şi lideri. (Faptul că doar 42% ştiu că Emil Boc este preşedintele PDL n-ar trebui să-i bucure pe cei din Opoziţie.)

În al doilea rînd, am afirmat – şi revin acum, mai apăsat – că Opoziţia, în speţă USL, greşeşte cînd îşi dirijează toată atenţia propagandistică asupra daunelor “de imagine” pe care le poate produce PDL-ului şi lui Traian Băsescu prin intermediul unor posturi de televiziune “de ştiri”, difuzate de prieteni ai Opoziţiei şi adversari ai lui Băsescu. Aflăm din sondajul IRES că adulţii României se informează despre politică de la televizor (81,8%), de pe internet (7%), din ziare (6,2%), de la radio (2,1%), din mass-media în general (0,6%), din altă sursă (0,8%), din discuţii cu familia şi cunoscuţii (0,5%), din şedinţele de partid (0,5%). Scriam zilele trecut că, de fapt, Puterea (în speţă PDL şi Băsescu) nici nu mai este interesată de “imagine”: crede că are şanse de a cîştiga, iar dacă nu – are buzunarele pline.

Dacă e adevărat că românii se informează despre politică în proporţie de aproape 82% din televiziune, Opoziţia ar trebui să-şi amintească faptul simplu că aproape jumătate din populaţia ţării este captiva postului TVR 1, oficiosul Puterii, unde se perindă cînd vor Băsescu şi Boc, în timp ce liderii Opoziţiei – nu. Mai mult, posturile de televiziune la care “domneşte” Opoziţia sînt, vrînd-nevrînd, posturi “de nişă”, pentru populaţia cu un anume nivel de cultură. Or, informarea despre politică direct de la sursă, de la partide, şi-o fac doar 0,5% din cei chestionaţi, care sînt, probabil, activişti de partid (deşi cifra mi se pare şi ea cam mare). Mă întrebam în articolul anterior cum îşi vor fi făcut partidele propaganda înaintea apariţiei emisiunilor politice de la televizoare.

În orice caz, comasarea alegerilor, preconizată de Putere şi din care vor cîştiga toate componentele acesteia (PDL, UNPR, UDMR şi celelalte minorităţii), arată că, în condiţiile în care partidele Opoziţiei nu au mijloace proprii şi iniţiative proprii (altele decît a răspunde invitaţiilor de a participa la anumite dezbateri tv) şi ale reducerii la jumătate a campaniilor electorale, alegătorii vor putea fi manipulaţi uşor de către Putere – nu prin emisiunii tv, ci prin clasica mituire, care să consolideze minciuna, fără a mai fi nevoie de măsluirea rezultatelor votului. Mai ales că s-ar putea ca, pînă la sfîrşitul lui octombrie, Puterea să găsească posibilitatea să facă şi o mică mituire “în masă” a salariaţilor din sectorul public.