Muzică Opera Naţională Română Iaşi, 25 – 28 aprilie

“Aida”, măreţia Egiptului antic

Mi-aş fi dorit mult, foarte mult organizarea celei de a II – a ediţii a Festivalului Operelor Naţionale, organizat de Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, ediţie a doua mutată în… 2014. Ştim de ce, nu insistăm asupra acestei schimbări.

Mi-aş fi dorit acest festival, clujenii şi nu numai ei avînd dreptul de a vedea recenta premieră a Operei Naţionale Române din Iaşi, a şasea deja în această stagiune, Aida. Este punerea în scenă impresionantă, pe baza unor eforturi umane şi financiare de apreciat, care au avut şi au finalitatea dorită, un spectacol de ţinută, care oferă repere importante ale măreţiei şi grandorii Egiptului antic.

Regia este semnată de Kurthy Andras (Budapesta), numele vă este cunoscut, regizor care în demersul său artistic ştie să se înconjoare de colaboratori pe măsură (‘Elixirul dragostei’, ‘Nabucco’, ‘Simon Boccanegra’ sînt numai cîteva exemple) şi îi amintesc pe Szekely Laszlo (Ungaria; decoruri; decoruri pentru producţii cu Pavarotti, Domingo şi Carreras), Kiss Zsuzsanna (Ungaria; costume), Adrian Mureşan (Opera Maghiară Cluj-Napoca; coregrafia),Venczel Attila (Opera Maghiară Cluj-Napoca; asistent decoruri), Anca Şerbănuţă, Eduard Sveatchevici şi Halmagyi Evelin/Cluj-Napoca (asistenţi regie), Marina Krilovici (pregătirea tehnică vocală), David Crescenzi (dirijor), Manuel Giugula (dirijor cor), Raluca Zaharia (dirijor corul de copii ‘Juniorii Operei’), Simona Gîdei, Laura Turtă, Paula Stroe, Traian Hudumeac (pregătirea muzicală), o echipă omogenă, sudată, fiecărui detaliu fiindu-i acordată atenţia cuvenită. Cu atît mai mult cu cît Aida are parte de o apreciabilă desfăşurare de forţe, 223 de oameni (solişti, cor, ansamblu balet, figuranţi, instrumentişti), din care 180 pentru ‘Marşul Triumfal’ !

Gîndit şi materializat artistic în spirit clasic, spectacolul cu Aida impune prin decoruri (grandioase; remarc folosirea judicioasă a celor trei dimensiuni ale scenei, orizontală, verticală şi în profunzime), costume (colorate, simboluri religioase şi de caste), accesorii, instrumente de epocă (şase trombe egiziane/trompete egiptene, trei în la bemol, alte trei în si natural, identice cu cele comandate de Verdi pentru scena triumfală din actul al II-lea; lire/harfe), efecte speciale, solişti, dans, cor şi orchestră. Toate sînt puse în slujba unei prezentări fidele a credinţelor şi ritualurilor prin zei şi zeiţe, rege, preoţi, preotese, miniştri, conducători de armate, soldaţi, sclavi, prizonieri de război, detalii relevante ale unei civilizaţii care fascinează şi incită la cunoaştere.

Kurthy mizează pe punerea în evidenţă a relaţiilor interumane, complexe, prinse între sentimentul datoriei faţă de ţară şi cel de iubire, pînă la trădare. Intenţiile regizorale la nivel interpretativ capătă consistenţă graţie interpretărilor solistice,Carmen Gurban (‘Aida’, veritabil tur de forţă pentru soprana Operei Naţionale Române Cluj-Napoca, prezenţă scenică în ambele spectacole, 25, respectiv 28 aprilie), Daniel Magdal (Germania; ‘Radames’; 25 aprilie), Cosmin Marcovici (debut în ‘Radames’, 28 aprilie), Elena Roşca (‘Amneris’; 25 aprilie),Liliana Mattei Ciucă (Opera Naţională Română Cluj-Napoca; ‘Amneris’; 28 aprilie), Dan Popescu (‘Ramfis’), Ciprian Marele (‘Amonasro’; 25 aprilie), Oleg Ionese (Opera Naţională Română Cluj–Napoca; ‘Amonasro’; 28 aprilie), Daniel Mateianu (‘Regele Egiptului’), Ana Maria Donose (‘Marea Preoteasă’), Andrei Apreotesei (‘debut în rolul ‘Mesagerul’). Cum am văzut spectacolul din 28 aprilie, pot menţiona ca momente deosebite, ‘Se quel guerrier io fossi… Celeste Aida’ (‘Radames’), ‘Ritorna vincitor ‘ (‘Aida’), duetul Aida – Amneris (‘Fu la sorte dell armi a tuoi funesta’), ‘O, patria mia !’ (‘Aida’), duetul Aida – Radames (‘Fuggiam gli ardori inospiti’), duetul Aida – Amonasro (‘Ciel, mio padre’), terţetul Aida – Radames – Amonasro, duetul Aida – Radames (‘La fatal pietra’), apoi scenele a tutti Marşul triumfal/’Gloria all’ Egitto, ad Iside’, ‘Alta cagion v’aduna’, ‘Sul del Nilo al sacro lido’, ‘Possente Ftha’, ‘Immenso Ftha’, ‘, nu sînt singurele.

Dirijorul David Crescenzi este un creator avizat, bun cunoscător al muzicii lui Verdi. Conduce orchestra cu mînă sigură, asigurînd coerenţă şi cursivitate în relaţia fosă – scenă, între toate compartimentele artistice. Şi nu este deloc uşor atîta timp cît are de coordonat o ‘armată’ artistică impresionantă numeric.

Aida este spectacolul pe care şi-l doreşte orice manager. L-aş fi dorit şi la Cluj-Napoca. Poate va fi… Cunoscîndu-l pe Kurthy pot cu certitudine afirma că Aida va ţine afişul mult timp, foarte mult timp. În plus, va avea parte şi de o viaţă internaţională proprie, pe măsura investiţiilor făcute.

Mai trebuie subliniat un aspect. Sala Teatrului Naţional ‘Vasile Alecsandri’, sală în care au loc şi spectacolele ONR Iaşi, este la nivelul cerut şi reclamat de orice scenă de mare prestigiu. Cei şapte ani de sacrificiu, cu spectacole susţinute în săli improprii, au meritat din plin. Te simţi bine într-o sală curată şi la Iaşi s-a putut închide şi renova. Să văd cînd se va putea şi la Cluj – Napoca…

Închei rîndurile de faţă prin a le mulţumi doamnei Beatrice Rancea (manager, ONR Iaşi) şi domnului Kurthy Andras pentru invitaţia făcută, onorantă pentru redactor şi pentru redacţia ‘Făcliei’.

Demostene ŞOFRON