Ministerul Finanţelor “vede” un declin sever al economiei româneşti

Economia românească va înregistra o reducere severă a activităţii în trimestrul al doilea din acest an, de 14,4%, impactul asupra industriei prelucrătoare în perioada menţionată va fi de circa 18%, iar declinul la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto, de peste 35%.

„Prognoza evoluţiei produsului intern brut pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum şi măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piaţa muncii şi consumatori, dar şi intervenţiile în domeniul medical. Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de „V”, dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni”, se arată în Programul de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele trei luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% faţă de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, de peste 35%, în fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto.
În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3 % la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 %). Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, activităţi recreative, transporturi, servicii de întreţinere.
„Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili”, se arată în programul de convergenţă.
În acest context, se aşteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuţii negative atât din partea cererii interne (-1,6 %) cât şi a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (- 0,3 %). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor menţionaţi a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 %, respectiv de la +4,1% în prognoza de iarnă.

Prognozele instituţiilor internaţionale

Comisia Europeană a previzionat că economia României va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an. Potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate pe 6 mai, în 2021 economia României îşi va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, graţie unui avans de 4,2%. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) apreciază că economia României va înregistra anul acesta o scădere de 4%. Pentru 2021, BERD se aşteaptă la o expansiune de 4% a PIB-ului României.
Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.