Magistraţii contestă sistemul de salarizare din Justiţie

Asociatia Magistraţilor din România (AMR) şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) au solicitat Guvernului, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, printr-un memoriu semnat de 500 de magistraţi, să egalizeze salariile judecătorilor şi procurorilor.

Magistraţii au solicitat ministrului Justiţiei Raluca Prună să aplice „de îndată” legea „în vederea egalizării drepturilor salariale ale judecătorilor şi procurorilor, în prezent discriminaţi prin acordarea unor salarii diferite, deşi se află în condiţii similare de muncă„. Cele două asociaţii mai cer Guvernului ca, până la sfârşitul anului, să asigure logistica necesară pentru ca bugetul instanţelor să treacă de la Ministerul Justiţiei la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asa cum este prevăzut în legea 304/2004, neaplicată până acum.
Magistraţii afirmă că există o “anomalie” în sistemul de justiţie, unde instanţele – care ar trebui sa fie independente – depind bugetar de Ministerul de Justiţie, iar procurorii – care sunt sub autoritatea Ministerului Justiţiei – îşi administrează bugetul independent, însă, în cazul parchetelor, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este ordonator de credite distinct. Magistraţii susţin că acest fapt “reflectă o politică guvernamentală părtinitoare şi nejustificată faţă de acest parchet (DNA – n.r.), raportat la volumul mic de activitate al acestei structuri”. Toate aceste anomalii „în loc să fie corectate, au fost perpetuate şi amplificate de Guvern, lucru ce a condus inclusiv la scăderea încrederii în justiţie”, consideră magistraţii.
Privind salarizarea, magistratii cer ministrului Justiţiei să aplice ordonanţa de urgenţă 20/2016, „emisă cu scopul declarat de a elimina urgent nivelurile diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii”. Ordonanţa prevede că, din august 2016, salariile personalului plătit din fonduri publice vor fi egalizate prin raportare la nivelul maxim al salariului de bază din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă activitatea este desfăşurată în aceleaşi condiţii.

„In aplicarea acestui act normativ, procurorul general Augustin Lazăr a emis deja ordine de salarizare care au adus la acelaşi nivel salariile procurorilor aflaţi în funcţii similare, cu excepţia procurorilor DNA, pentru care procurorul şef Laura Codruţa Koveşi nu a emis încă ordine de salarizare similare”, mai spn magistraţii. Diferenţe de salarizare există şi între judecători, dar „Ministerul Justiţiei a refuzat să actioneze precum procurorul general, menţinând inechităţile în sistem”, se mai susţine în memoriu.

Magistraţii consideră că principala cauză a aplicării neunitare a legilor salarizării în sistemul de justiţie este faptul că administrarea bugetului din justiţie este segmentată în prea mulţi ordonatori de credite, statul acordând un statut privilegiat unora în detrimentul altora, ceea ce a creat categorii “deosebite” de magistraţi. „Atât atitudinea Guvernului faţă de justiţie cât şi acest mod de construcţie bugetară trebuie urgent revizuit şi corectat”, concluzionează magistraţii.

Ieri, Consiliul Superior al Magistraturii a luat în discuție memoriul magistraţilor.

V.D.