La un an de la ultimul armistiţiu, ETA se află în plină dezbatere internă cu privire la încetarea luptei armate

În urmă cu un an, organizaţia teroristă bască ETA transmitea prin intermediul BBC că renunţă la acţiunile armate ofensive, după mai mult de un an fără atentate comise pe teritoriul Spaniei şi o urmărire permanentă a conducerii, soldată cu arestarea mai multor lideri.

Anunţul din 5 septembrie 2010 a fost primit cu scepticism de opinia publică şi de clasa politică în Spania, în rîndul cărora s-a observat limpede, pe fondul hotărîrii de a nu reveni la masa negocierilor cu teroriştii, că vestea venea fără asigurarea dizolvării organizaţiei, şi în încercarea la fel de clară de a asigura capitalul politic necesar formaţiunilor apropiate stîngii radicale basce, în preajma alegerilor locale ce au avut loc în primăvara acestui an.

De atunci, din 5 septembrie 2010, ETA a mai transmis comunicate şi poziţii ale organizaţiei, cerînd participarea internaţională la un nou proces de negocieri cu forţele politice din Spania, iar acestea au culminat cu un anunţ considerat semnificativ în 10 ianuarie 2011, cînd teroriştii anunţau încetarea generală a focului, care să fie verificată de terţe părţi. Ei vroiau să transmită mesajul limpede al căutării unei soluţii mediate politic, fără confruntare armată, însă păstrîndu-şi aspiraţiile legate de autodeterminarea Ţării Bascilor, de urmărit prin mijloace paşnice.

După ce noul partid al stîngii radicale basce, Sortu, nu a reuşit să convingă instanţele că renunţă fără tăgadă la violenţă şi nu a putut participa la alegerile locale din 22 mai, platforma electorală Bildu (construită din mai multe formaţiuni apropiate separatiştilor) a avut în schimb permisiunea Curţii Constituţionale să participe la scrutin. În urma rezultatelor acestuia, Bildu a căpătat suficient sprijin ca să devină a patra forţă politică din Ţara Bascilor, să intre în legislativul local navarez şi să ajungă la conducerea primăriei din San Sebastian.

ETA a anunţat în mai multe ocazii că renunţă, complet ori temporar, la acţiunile violente, pe fondul unei situaţii generale proaste pentru organizaţie. De mai mult de doi ani, teroriştii nu au mai comis atentate în Spania, iar poliţia spaniolă a arestat în acest răstimp şi în unele operaţiuni comune cu poliţia franceză, respectiv portugheză, mai mulţi lideri importanţi ai ETA, a descoperit numeroase ascunzători de explozibili adunaţi pentru atentate şi a confiscat mai multe documente, astfel că le-a putut dejuca teroriştilor mişcările plănuite.

Ultimul anunţ făcut de ETA a fost cel din 12 iulie, cînd organizaţia arăta din nou, prin intermediul cotidianului Gara, că este dispusă să continue pe calea abordată, cu încetarea focului, verificată de comunitatea internaţională. Potrivit unui raport al forţelor de siguranţă ale statului, organizaţia separatistă bască a început recent şi o dezbatere internă între militanţi pentru a decide dacă va continua lupta armată, iar rezultatele acesteia, alături de noua strategie a teroriştilor, vor fi făcute publice în primăvara anului viitor, în preajma zilei patriei basce (Aberri Eguna). În raport se arată că teroriştii basci încearcă să ajungă în special la sutele de militanţi din închisorile din Spania şi Franţa, precum şi la cei care fug de justiţie ori se află în clandestinitate în cele două ţări.