Jean-Claude Trichet: “Există mai multe motive acum pentru ca Europa să se unească economic, financiar şi monetar”

Financial Times

“Există mai multe motive astăzi pentru europeni să se unească în domeniile economic, financiar şi monetar decît au existat la începutul anilor 1950, pe vremea lui Robert Schuman. Cred cu adevărat că transformarea lumii, emergenţa Chinei, Indiei, Americii Latine, cer ca europenii să se unească mult mai mult. Una din lecţiile crizei este tocmai faptul că au nevoie de mai multă unitate. În opinia mea, acest lucru nu este comunicat în mod adecvat publicului”, a afirmat Trichet.

Timp de 30 de ani, ori de cîte ori crizele economice au lovit lumea, Trichet a fost în centrul acţiunii. Acum se află în mijlocul celei mai mari crize cunoscute de el, pe care o vede mai largă, ca pe o criză a Vestului.

Trichet este convins că rezultatul pe termen lung va fi că Europa este propulsată spre o mai mare integrare economică – extinderea “proiectului european”, pentru care a făcut presiuni o mare parte din viaţa sa. Pentru Europa, spune el, “razele X” au expus deficienţe nu în euro ca monedă – preşedintele BCE insistă că viitorul acesteia “nu este evident în pericol” -, ci în guvernanţa zonei euro.

Factorii de decizie din zona euro, trebuie să întrerupă cercul vicios în care problemele “datoriei guvernelor alimentează nervozitatea investitorilor cu privire la bănci. Responsabilităţile lor sînt duble. Atenţia s-a focalizat în ultimele zile asupra necesităţii urgente de a consolida bilanţurile băncilor. Dar preşedintele BCE doreşte de asemenea măsuri “pentru a restabili deplin credibilitatea” datoriei suverane.

În ochii BCE, politicienii au escaladat criza în mod periculos prin subminarea percepţiilor cu privire la securitatea obligaţiunilor guvernamentale din zona euro. BCE în sine a atins limitele a ceea ce poate face. Dacă Grecia este împinsă în incapacitate de plată, banca centrală nu va mai fi în măsură să accepte obligaţiunile sale guvernamentale ca garanţii de la băncile greceşti care doresc s—şi salveze lichiditatea.

Trichet a subliniat că BCE nu va acţiona ca un “creditor de ultimă instanţă”, pentru guverne. Programul său de cumpărare de obligaţiuni de stat – a cumpărat obligaţiuni în valoare de peste 160 de miliarde de euro în principal în datoria guvernamentală din Europa de Sud – are drept scop pur şi simplu asigurarea că deciziile sale de politică monetară sînt “transmise” prin funcţionarea pieţelor de obligaţiuni în economia reală.

“Cred că BCE a făcut tot ce a putut pentru a fi la înălţimea responsabilităţilor sale în circumstanţe excepţionale”, a spus el. Guvernele dispun de un instrument – Fondul european de stabilitate financiară (EFSF) de 440 miliarde de euro, care, ar putea fi întărit.

Preşedintele BCE vrea să meargă mai departe cu introducerea unor modificări ale tratatului UE, care să acorde instituţiilor europene puterea de a impune decizii privind ţările eretice din zona euro.

La începutul acestui an, într-un discurs la Aachen, unde a primit premiul german Charlemagne, Trichet a propus eventuala creare a unui Minister de Finanţe european. El a detaliat: viitorul ministru va avea, în opinia sa, trei sarcini principale. Prima va fi “supravegherea” economică, cu puteri de a impune decizii atunci cînd este necesar. A doua, de supraveghere a sectorului financiar din zona euro – asigurîndu-se că soarta băncilor din ţări individuale nu a fost legată, ca acum, de puterea finanţelor guvernului lor. În al treilea rînd, va reprezenta zona euro în instituţiile financiare globale.

În cele din urmă, Trichet vede acest lucru ca pe un proiect pentru întreaga Uniune de 27 de ţări, inclusiv acei membri, cum ar fi Marea Britanie, care rămîn în afara zonei euro.

Este oare o agendă realistă? Nu s-au săturat europenii de integrarea economică – iar în ţări ca Germania nu sînt tot mai îngrijoraţi de costul ei? Trichet este de neînduplecat.