Interdisciplinaritate şi dialog în spaţiul ORAŞULUI

Vorbim despre revista de cultură urbană ORAŞUL – Anul V – Nr. 22 (2011) – publicaţie a Fundaţiei Culturale şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional „CARPATICA”, fondată în 1996 şi prezidată de arh. Ionel Vitoc; interdisciplinaritate şi dialog prin panoramarea unei problematici ce vizează evenimentul cotidian, istoria trecută sau prezentă, observatorul citadin sau cetatea cu instituţiile ei, circulaţia ideilor şi fotogramele din realitate, artele şi feluritele ipostaze de manifestare ale acestora, alături de pitorescul cotidian sau de derizoriul contrastelor, dar şi tentativele de restituire sau de readucere în actualitate a unor personalităţi şi locuri care au dat strălucire urbei – acestea şi încă multe altele constituie, rotund şi complex, tot mai complex, „carnea” revistei ORAŞUL.
Gîndită ca fereastră spre un spaţiu etern, cu multitudintea sa de atitudini, abordări, sau forme de comunicare, ca un miracol al ideilor şi, pînă la urmă, al cuvintelor subsumate unui etalon al excelenţei, prin condeiele care s-au apropiat de aceasta, încet dar sigur, revista ORAŞUL a cîştigat prestanţă şi credibilitate. ORAŞUL a ajuns să propună şi să impună teme şi subiecte, să le aducă la starea de incandescenţă.
Şi acest al 22-lea număr de revistă răspunde, la modul atractiv şi ingenios, seducător sau alteori imperativ, obiectivelor enunţate ceva mai înainte.

Două editoriale deschid numărul: Mărul ecologic – al directorului-fondator, arh. Ionel Vitoc, respectiv ASTRA – 150 al profesorului, criticului şi istoricului literar Mircea Popa. Primul – consacrat românului cultivat, harnic şi disciplinat, smerit şi onest, ajuns precum viermele din măr în propria-i ţară, în care hoţia, minciuna pe faţă şi în gura mare, necinstea, nesimţirea şi prostia, spiritul duplicitar şi răutatea viscerală se întind ca o molimă; românului plecat pe alte meleaguri din raţiuni economice, să muncească, adică, dar şi celui plecat să practice meseria cerşitului, desigur tot la adăpostul paşaportului românesc… Ei da, dar acesta din urmă e dintr-o altă Românie, cea cerşetoare, vorba unui personaj care ne-a lăsat ca la dentist ! Sătul de atîtea concluzii amare, editorialistul întinde coarda pînă la limita umorului absurd, decretînd ritos: „Noi sîntem mărul ecologic rîvnit, dar ca orice măr ecologic avem încă viermele nostru…” Cel de-al doilea – despre marea aniversare a ASTREI. În legătură cu aceasta, Mircea Popa scrie că pentru crearea ei, în luna noiembrie a anului 1861, „şi-au dat mîna toţi factorii politici şi ecleziastici locali, tot ceea ce a avut mai bun intelighenţia românească din Transilvania, dincolo de interese individuale sau de grup, dincolo de inerentele rivalităţi de ordin confesional, românii de aici simţind nevoia unor acţiuni concertate pentru unitate şi progres. Noua asociaţie a primit numele de < Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român > (prescurtat ASTRA) şi a activat din 1861 pînă în 1950, într-o primă etapă, fiind reînfiinţată după 1990 spre a servi dezideratelor culturale actuale, cînd se manifestă, prin despărţăminte care acoperă întreg teritoriul geografic al ţării, cu rezultate dintre cele mai concludente. (…) Sărbătorirea la Blaj în 1886 a 25 de ani de viaţă ai Astrei, apoi în 1911 a 50 de ani de viaţă şi, mai recent, a 150 de ani de existenţă a Asociaţiunii a marcat de fiecare dată un eveniment cu multiple reverberaţii în viaţa naţiei…” Într-o înşiruire întîmplătoare, poate şi incompletă – pentru a vă lăsa surpriza descoperirii – rubrici de mare interes, „ţinute” de autorităţi recunoscute în materie: Eveniment – Profesor dr. Ioan Radu MUNTEANU, rector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, devenit „Cetăţean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca, autoare Daniela Manea: …”În demersul său existenţial, profesorul Radu Munteanu a articulat logica cunoaşterii, cucerind explicativ arhitectura mediului tehnic prin rigorile bunului simţ şi prin eleganţa raporturilor cu cei din jur. (…) Azi şi acum, mîine şi mereu, va trebui să ne amintim de astfel de OAMENI, iar noi o facem, după ştiinţa şi cultura noastră… (…) Bogata activitate naţională şi internaţională (a profesorului Munteanu, n.n.) s-a materializat şi prin numirea sa în 12 societăţi ştiinţifice din străinătate şi 7 naţionale şi prin publicarea a aproape 300 de articole de specialitate în 27 de ţări. În domeniul publicaţiilor ştiinţifice, activitatea domnului Profesor nu se limitează la publicarea de articole, ci şi la activitatea de editor şef al unor publicaţii internaţionale. Activitatea temeinică de cercetător se materializează în ultimele patru decenii prin publicarea a nu mai puţin de 34 de cărţi la edituri de prestigiu”. Om de ştiinţă – spirit artistic creator, iată o frumoasă caracterizare pentru un admirabil şi exemplar om al Cetăţii. Alte rubrici: Pagini de istorie – Acad. Ioan Aurel Pop scrie despre Vechi legături ale românilor din Transilvania şi Moldova (secolele XIII-XVI); în continuarea pledoariei pentru Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană, Petru Poantă aduce în atenţie faptul că, din nefericire, Clujul nu prea are ceea ce se cheamă, în accepţiunea actuală, un brand sau branduri, dar are personalitate şi încă una sedimentată timp de cîteva veacuri. Dar, revista „Oraşul” este cea care „a găsit deja argumente pentru propunerea Clujului drept capitală culturală europeană. Ideea de aici a pornit, încă de acum doi ani”. O rubrică nouă şi cuprinzătoare, Observatorul urban, aduce texte interesante şi semnături avizate, la fel cum Cetatea universitară continuă „Extazul şi agonia” unei idei (III); Instituţii – Ioan Drăgan despre Arhivele – un patrimoniu special; tot la capitolul noutăţi – rubrica Ideea europeană a tînărului Cristian Ivaneş, care propune un interviu cu venerabilul avocat clujean Aurel Olteanu, în care povesteşte Despre Clujul interbelic; Administraţie şi Societatea civilă sînt, iarăşi, rubrici incitante, care aduc o formidabilă bogăţie de informaţie, fără să uităm de episodul al VIII-lea al foto-documentarului Clujul interbelic, realizat de istoricul Vasile Lechinţan, în care îi vedem pe marea profesoară de pian de la Conservatorul clujean – Ana Voileanu-Nicoară, sau pe junii fraţi Viehmann, sau pe viitorul Cardinal Iuliu Hossu… Sculptorul clujean Simion Pop are parte de ample şi pe deplin meritate comentarii acum, la vîrsta deplinei maturităţi creatoare, relevată în expoziţia găzduită, recent, de Galeria CASA ARTELOR.
Din sumar mai reţinem rubricile: Interviu – universitarul, istoricul şi scriitorul Ovidiu Pecican intervievat de Marcel Mureşeanu; Sceptic sub acoperire – celebrele Monede şi monade ale aceluiaşi Marcel Mureşeanu; Eseu – Rondel la o aniversare: 60 de ani de la primul Pix de Michel Tănase; Reportaj – Naţiunea italiană – ilustrare exemplară a istoriei europene şi universale; Poezie; Traduceri – Ion Antoniu traduce din Jules Superville; Proză – Turmă albă pe cer şi Nana, două admirabile proze scurte semnate de Maria Vaida-Voevod; Muzică – Oratoriul „Mirabila sămînţă” al reputatului compozitor clujean Constantin Rîpă, comentariu de Mirela Mercean-Ţârc, sau De la stalactite la muzica de jazz de Iosif Viehmann; Cinema – Caravana TIFF de Adrian Ţion; Sport – „Capitalele” provinciei de Teodor Mateescu; Raftul cu cărţi; Cum vorbim, cum scriem, a profesorului Viorel Hodiş, şi de această dată despre avatarurile „cuplajului” „… CA ŞI…” ş.a.
ORAŞUL, cel din zilele şi nopţile noastre, ORAŞUL „grămădit” acum în 88 de pagini de revistă, ORAŞUL la care visăm cînd sîntem departe şi pe care-l urîm pentru zgomotul, mizeria şi toţi neciopliţii, infatuaţi şi obraznici, care se agaţă de el cu disperare, vrînd să ne ia locul, ei bine, ORAŞUL nostru mai poate spera la iubirea noastră necondiţionată. Şi la calitatea de a deveni, prin formele de agregare ale unui univers care promovează comunicarea interumană atent cultivată, spaţiul nostru global, recreat, redescoperit, revalorizat.

Aşa cum am mai anunţat, lansarea numărului 22 al revistei de cultură urbană ORAŞUL va avea loc astăzi, 2 noiembrie 2011, de la ora 13, în spaţiul Galeriei CASA ARTELOR a Fundaţiei Culturale CARPATICA din Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 16. O dedicaţie pentru clujenii adevăraţi, care mai ţin la valorile care ne deosebesc fundamental de alţii, care mai păstrează cu sfinţenie acel dram de „curiozitate şi onestitate intelectuală”, pentru care merită să faci orice sacrificiu.

Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro