Foste unităţi economice, emblematice pentru Turda, trăiesc din închirieri de spaţii

 Încet, încet, după ce au dat chix cu activităţile de producţie, sau după ce, asemenea statului, au decis să se lepede de riscurile pe care le comportă activităţile comerciale în condiţile economiei de piaţă, specifice capitalismului sălbatic din România, unităţi economice precum Metex, în comerţ, Cooperativa Potaissa, în producţie şi prestări de servicii, sau fabrica de pîine a oraşului, denumită Turdapan, după Revoluţie, s-au transformat în agenţi imobiliari.

Chiar dacă, de exemplu, Turdapan nu mai produce pîine, acolo se desfăşoară activităţi de producţie, prestări servicii şi comerţ, graţie cărora 158 de oameni au locuri de muncă în industrii precum cea a pulberilor metalice, a confecţiilor, a încălţămintei, în reparaţii auto sau în comerţul cu mobilă second hand, adusă din Germania. Metamorfoza Turdapan a început acum vreo 10 – 11 ani.

Directorul şi totodată unul dintre cei trei acţionari principali ai societăţii, Dorel Corpodean, spune că în momentul venirii sale la Turdapan, în 2006, pe atunci încă fabrică de pîine, avea datorii de circa 2,4 milioane de lei (24 de miliarde de lei vechi) şi un capital social de 370 de mii de lei (3,7 miliarde, în lei vechi). Cu directori numiţi politic, care ba nu s-au priceput la afacerile din panificaţie, ba mergeau la serviciu ca la plimbare, ba din cauza concurenţei neloiale din producţia de pîine, domeniu unde mari cantităţi, produse ”pe sub mînă”, se vindeau cu un preţ ce nu conţinea TVA, mai ales în perioada 2006 – 2008, Turdapan nu mai putea avea un viitor în panificaţie, apreciază Dorel Corpodean.

După ce şi-au constituit un pachet majoritar, întîi de 51 la sută, pentru a ajunge apoi, treptat, la 93 la sută, cei trei acţionari principali de la Turdapan au socotit că viitorul societăţii se poate asigura doar din afaceri imobiliare (închirieri de spaţii) şi din activităţi de prestări servicii. Printr-un aport al acţionarilor, în valoare de 510 mii de lei (5,1 miliarde de lei vechi),  capitalul social al Turdapan s-a majorat, de la circa 370, la aproximativ 880 de mii de lei (8,8 miliarde de lei vechi). ”Timp de trei ani am renunţat la o mare parte din salariile noastre, pentru a reuşi să finanţăm investiţiile necesare  renovării, modernizării şi adaptării spaţiilor la cerinţele firmelor care au închiriat spaţii de la Turdapan”,  a precizat Corpodean una din soluţiile adoptate pentru ”punerea pe picioare” a societăţii Turdapan.

Azi, pe lîngă cei opt angajaţi ai societăţii, ce asigură administrarea firmei, la fosta fabrică de pîine a Turzii, situată pe strada Roşiori, nr. 1, mai lucrează 158 de persoane. Acestea îşi desfăşoară activitatea, printre altele, şi la Green Steel România, firmă ce prelucrează sîrma adusă din Polonia, pentru a obţine un fel de ”lînă metalică”. Chiar dacă nu-i din aur, precum lîna căutată de argonauţi, ”lîna” produsă la Turdapan, transformată în pulbere metalică prin măcinare, în alte unităţi de producţie, ce se foloseşte pentru realizarea produselor obţinte prin procedeul sinterizării, aduce un profit bun firmei Green Steel. Totul se petrece în altă parte decît în România, după ce, un colectiv de cercetători clujeni elabora, prin anii 1974-1975, tehnologia prelucrării pulberilor metalice, folosită apoi la fabrica Sinterom din Cluj-Napoca.

Cu încălţăminte produsă într-una din halele de la Turdapan umblă şi cîntăreaţa americană Beyonce. Atît ea cît şi alte personaje celebre din show-biz-ul american şi-au cumpărat încălţăminte fabricată la Turda. Toată producţia firmei ce lucrează la Turdapan merge la export, îndeosebi în America de Nord.

În spaţiile de care dispune Turdapan îşi desfăşoară activitatea 15 firme. ”Colaborăm bine cu chiriaşii. Am creat condiţii de siguranţă maximă pentru afacerile lor”, a explicat Dorel Corpodean ”secretul” atragerii unor firme străine, de prestigiu, la Turdapan, cea ce a contribuit, implicit la crearea de slujbe pentru turdeni, într-un oraş ce se confruntă, de mulţi ani, cu o penurie a locurilor de muncă, mai ales în domeniul producţiei.

Din mărturiile lui Dorel Corpodean, deşi societatea nu mai are datorii, cei trei acţionari principali vor să diversifice activitatea acesteia. ”Am recuperat datoriile în totalitate. Urmează ca pe parcursul următorilor doi ani să diversificăm activitatea Turdapan prin accesarea de fonduri europene. Acestora li se adaugă şi finanţarea, din surse proprii, a noilor investiţii pe care preconizăm să le facem”, a adăugat Corpodean.

Emil HĂLĂŞTUAN