Florin Cioabă: activist şi “rege al romilor”

The Independent

Florin Cioabă a fost fiul liderului romilor români Ion Cioabă, iar strămoşii săi, deşi membri ai unei puternice familii de romi timp de mai multe generaţii, nu au fost scutiţi de nenorociri. Ion a fost deportat, împreună cu mii de alţi romi în Transnistria în 1942 de către dictatorul român pro-nazist Ion Antonescu. În condiţiile în care majoritatea bunurilor le-au fost confiscate, romii şi-au putut lua doar bagaje de mînă, cu care ar fi trebuit să supravieţuiască iernii.

Antonescu a fost executat după război; Cioabă a supravieţuit în condiţii inumane. În anii ‘60, Ion Cioabă a încercat să integreze romii în societatea românească. Aceasta a fost politica oficială în timpul regimului comunist şi nu toţi romii au acceptat-o. La începutul anilor ‘90, romii şi-au dorit un “rege” care să-i reprezinte şi să lupte pentru drepturile lor, iar tatăl lui Florin a trecut de la “bulibaşa” (şef de clan în limba romani) la “rege”.

Florin Cioabă a trăit o viaţă luxoasă în vechiul oraş Sibiu (Hermannstadt), înfiinţat de saşi, în Transilvania, care din 1918 face parte din România. În 2007, Sibiul a fost numit, alături de Luxemburg, capitala culturală a Europei. Palatul lui Cioabă era renumit pentru mobilierul placat cu aur şi pentru designul interior luxos. De altfel, Cioabă i-a declarat la un moment dat unui reporter: “Avem o coroană şi un sceptru de aur – făcute în 1992, în Italia, la comanda tatălui meu”.

Florin Cioabă s-a autoproclamat “regele al ţiganilor” în 1997, la scurt timp după moartea tatălui său, cu scopul de a uni clanurile de ţigani şi de a-i reprezenta politic – lucru extrem de dificil, în condiţiile în care există aproximativ 12 milioane de romi în Europa. Se spune că unii romi din Transilvania au cerut cetăţenie ungară, pentru a beneficia de legile ungare privind minorităţile maghiare din străinătate.

Cioabă nu a fost singurul lider care a pretins conducerea romilor. Vărul acestuia, Iulian Rădulescu, s-a autoproclamat “Împărat”. Cioabă a fost apropiat de Partidul Democrat Liberal (PDL), în timp ce Rădulescu nu a fost aproapiat de niciun partid. În 2008, aproximativ 500 de romi loiali lui Cioabă au trecut la Partida Romilor, aparent nemulţumiţi de Cioabă, despre care au susţinut că nu acţiona în interesul lor.

Potrivit lui Cioabă, UE a schimbat soarta romilor în Europa începînd cu anul 2000, atunci cînd a fost înfiinţat Forumul European al Romilor şi Nomazilor, în cadrul căruia a ocupat funcţia de vicepreşedinte. Cioabă considera UE drept o oportunitate imensă pentru poporul său. Cu toate acestea, programele UE nu sînt adesea puse în aplicare, iar romii se confruntă cu o discriminare masivă, susţinea Cioabă, mai ales la nivel politic local.

Controversele l-au însoţit pe Cioabă. El a trebuit să răspundă în faţa Parlamentului European atunci cînd fiica sa de 13 ani, Ana Maria, a fost căsătorită cu un băiat rom de 15 ani, în 2004. Peste 200 de invitaţi au participat la nunta organizată la o biserică penticostală. Intervievat în 2007, Cioabă a declarat că poporul său au vrut să-şi păstreze vechile sale tradiţii. “Modificările nu trebuie făcute în grabă şi nu trebuie să aibă loc cu poliţia la uşă”, a declarat Cioabă, el însuşi căsătorit la 14 ani.

În 2007, Cioabă a declarat unei mulţimi de 3.000 de romi că mii de romi sărăci urmează să se stabilească în ţări precum Marea Britanie, dar şi alte ţări din UE, precum Franţa şi Italia. Aceştia vor avea responsabilitatea de a avea grijă de romi, a adăugat el, oferindu-le case şi bani.

Florin Cioabă a murit în urma unui atac de cord la 18 august, în staţiunea Antalya din Turcia, unde se afla în vacanţă.