Extremismul maghiar – la cotă alarmantă

 Activităţile cu caracter iredentist şi naţionalist-revizionist, care vizează negarea caracterului naţional-unitar al statului român, pregătirea condiţiilor pentru diminuarea suveranităţii acestuia în zone locuite compact de comunităţi etnice minoritare, subminarea activităţii şi autorităţii unor instituţii legale ale statului în aceste zone, discreditarea ţării noastre în relaţiile cu instituţiile euroatlantice, discriminarea pe criterii etnice şi susţinerea unor iniţiative separatiste care aduc atingere integrităţii teritoriale a României s-au intensificat în ultima perioadă pe teritoriul ţării noastre, cu precădere în Transilvania.

Organizaţii, ai căror membri visează la Ungaria Mare, desfăşoară diverse acţiunui de negare a graniţelor actuale ale României, stabilite prin tratatele internaţionale.

Cea mai recentă acţiune antiromânească, în care şovinismul şi extremismul maghiar au atins cote alarmante, a avut loc la Joseni şi a fost coordonată de organizaţia neohorthystă Tinerii Maghiari din Ardeal. Manifestarea, denumită “EMI Tabor”, s-a desfăşurat în perioada 9-11 august şi a stat sub semnul „autonomiei maghiarilor” şi al combaterii efectelor Trianonului. Motto-ul ales pentru ediţia din acest an a fost “Voinţa îşi croieşte drum!”, care a fost preluat dintr-un cîntec al formaţiei Karpatia, cunoscută pentru melodiile sale mobilizatoare, prin care maghiarimea e chemată la luptă pentru redobîndirea teritoriilor pierdute.

Invitatul special al taberei a fost Vona Gabor, liderul organizaţiei Garda Maghiară şi al partidului de extremă dreaptă din Ungaria, Jobikk. Acesta a reuşit să incite din nou spiritele în Transilvania printr-o serie de declaraţii total contrare principiilor şi valorilor europene, desprinse parcă din perioada cînd în fruntea Ungariei se afla Horthy Miklos. Liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat, în cadrul taberei, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumîndu-şi responsabilitatea unui conflict cu România. Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, a afirmat că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cît mai curînd. “Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice şi de iniţiativele civice, are obligaţia să încerce să dea glas acestei cerinţe în faţa forurilor internationale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cît mai repede”, a susţinut Vona Gabor. Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik a spus că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebui să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie. “Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarilor din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

MAE: Astfel de poziţionări sînt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea

Declaraţiile lui Vona Gabor nu au rămas fără reacţie. Ministerul Afacerilor Externe a remis un comunicat în care condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sîmbătă, 10 august 2013. „Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa-zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sînt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996. În ceea ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că este extrem de gravă. Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sînt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general. MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României. MAE reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate pe teritoriul suveran al României care disonează cu „Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”. Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de sîmbătă’’.

Funar: Dacă se întîmpla în Germania sau Franţa, individul era dus la puşcărie

Liderul PRM, Gheorghe Funar, a anunţat că va sesiza Parchetul în legătură cu declaraţiile şefului Jobbik: “Dacă se întîmpla în Germania sau Franţa, individul era dus la puşcărie”, a spus Funar.

Totodată, Funar, critică lipsa de reacţie a autorităţilor române faţă de declaraţiile făcute de liderul partidului maghiar Jobbik la Joseni, referitoare la necesitatea obţinerii autonomiei de către Ţinutul Secuiesc.

“Poliţiştii au fost acolo, procurorii la fel. Le vom da noi de lucru dacă nu s-au autosesizat, probabil mîine vom avea o poziţie oficială. Planurile UDMR şi ale Guvernului de la Budapesta sînt cunoscute şi preşedintelui României şi premierului, dar nu vor face nimic autorităţile, nu au făcut de 20 de ani. Băsescu a jurat că respectă Constituţia şi legile statului. Nu ştiu ce-l opreşte. Probabil faptul că nici Constituţia şi nici altă Lege nu prevăd nicio sancţiune pentru cei care nu îşi respectă jurămîntul. Îi doare în cot de acţiunile revizioniste ale Ungariei”, a afirmat Funar. Noul preşedinte al PRM nu a eziat să acuze Preşedinţia şi Guvernul pentru lipsa de reacţie la declaraţiile făcut la Joseni de liderul Jobbik. “Preşedintele şi premierul sînt tot timpul în vacanţă şi merg pe politica struţului cînd se produc astfel de manifestări. Dacă o acţiune cu o asemenea temă avea loc în Germania sau Franţa, Italia, Polonia sau Israel, individul era băgat în dubă şi dus la puşcărie, cercetat în stare de arest. Sînt multe ilegalităţile pe care le-a făcut Gabor Vona, începînd cu încălcarea Constituţiei şi terminînd cu infracţiuni din Codul penal împotriva statului român. Procurorii trebuie să-şi facă datoria. În timp ce se derulează asemenea manifestări anti-româneşti, procurorii cercetează şpaga de 100 de lei pentru aflarea subiectelor la Bac sau mita de 200 de lei pentru a mitui o comisie de examen la un liceu din Bacău. Alţii vin din Ungaria şi fac apel la acţiuni rapide şi în forţă pentru dezmembrarea României şi nu se cercetează nimic”, a mai spus Funar.

PSD cere declararea lui Vona Gabor persona non grata

Deputatul social democrat Bogdan Diaconu a solicitat MAE să declanşeze procedura pentru declararea lui Vona Gabor persona non grata. De asemenea, Diaconu a anunţat că va depune un proiect de lege pentru interzicerea manifestărilor cu caracter extremist şi antistatal pe teritoriul României. „Solicit Ministerului de Externe declararea de urgenţă a cetăţeanului maghiar Vona Gabor persona non grata pentru declaraţiile sale fără precedent împotriva statului român. Incitarea publică la conflicte cu România reprezintă o escaladare a extremismului maghiar la care statul român nu are voie să rămînă fără replică. De asemenea, activitatea partidului Jobbik şi a organizaţiilor extremiste paramilitare maghiare trebuie interzisă pe teritoriul românesc.

Pentru a oferi un instrument legal opririi manifestărilor extremiste pe teritoriul naţional, voi depune la Parlamentul României la începutul sesiunii parlamentare un proiect de lege prin care să fie interzise manifestările de orice fel (întruniri, tabere, conferinţe, mitinguri) care, prin obiectul, desfăşurarea sau mesajele lor aduc atingere directă sau indirectă art. 1 alin. 1 din Constituţia României.

Proiectul de lege prevede de asemenea ‘’ca persoanele de cetăţenie străină care promovează public în statele lor de origine, pe teritoriul României sau oriunde altundeva mesaje care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituţia României să fie considerate persona non grata pe teritoriul României”, a spus Diaconu.

MAE a precizat că declararea în calitate de persona non grata a unui cetăţean străin este aplicabilă, conform Convenţiei ONU de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 (art. 9), doar persoanelor avînd statut diplomatic.

„În analiza preliminară a MAE, declaraţiile cu caracter extremist în cauză, care promovează, între altele, ura şi violenţa pe motive etnice, ar putea atrage răspunderea autorilor în baza dreptului comun, avînd în vedere, inclusiv, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Conform acestui act normativ, în cazul faptelor descrise şi incriminate de acesta, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.

De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 85 procedura prin care un străin este declarat indezirabil, ca măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Această măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul menţionat mai sus”, a precizat MAE.

C.P.