Divizarea etnică a Kosovo rămîne o problemă

El Pais

După trei ani de la independenţă, chestiunea etnică rămîne principala problemă în Kosovo. Capitala Kosovo, Priştina, este la fel de nouă ca instituţiile ţării după trei ani de la declararea independenţei. Însă divizarea este veche ca întotdeauna. O nouă confruntare, fără număr, dintre albanezii kosovari şi sîrbi a însemnat un mic pas prin desfiinţarea, cu ajutorul militarilor NATO, a baricadelor din nordul Kosovo.

“Sîrbii din nord se tem de venirea albanezilor din sud”, spune Petar Miletic, vicepreşedintele parlamentului din Kosovo. “Iar eu înţeleg, locul lor nu a fost niciodată acolo”. Miletic, de origine sîrbă, asemeni partidului al cărui secretar este, liberalul SLS, a fost împuşcat în picior la 5 iulie 2010. Pe vremea aceea, Miletic, de profesie ziarist, locuia la nord de Mitrovica, în zona cu majoritate sîrbă.

La circa 10 kilometri de Mitrovica se află postul de frontieră de la Brnjak şi care a fost blocat de comunitatea sîrbă la 25 iulie. O sută de militari ai Forţei NATO din Kosovo (KFOR), îmbrăcaţi în uniforme de scutieri, au desfiinţat baricadele ca urmare a expirării ultimatumului dat populaţiei de a o face prin mijloace proprii. Sîrbii au încercat să împiedice deblocarea postului de frontieră, iar soldaţii KFOR au răspuns folosind gaze lacrimogene, fără să se înregistreze victime importante.

“Nu vrem victime, dar nici baricade”, a declarat unui grup de ziarişti consilierul principal al preşedinţiei kosovare, Illir Deda. “Astfel de lucruri am mai văzut în anii 90, este un deja vu, dar nu o să dureze”. Trimiterea de forţe speciale kosovare la 25 iulie la posturile de frontieră de la Brnjak şi Jarinje, pentru a respecta interdicţia impusă importurilor din vecina Serbie, a fost detonatorul care i-a determinat pe mai mulţi radicali din nordul Kosovo (cu majoritate sîrbă) să improvizeze baricade. Guvernul de la Priştina a luat această măsură ca răspuns la blocarea impusă de Belgrad importurilor kosovare.

Însă nu doar divizarea etnică (92% din populaţie este de origine albaneză) alimentează tensiunile în nordul Kosovo. Miletic admite că există grupuri ale crimei organizate, ce operează la nord de rîul Iber şi îi manevrează pe liderii politici să promoveze manifestaţii, precum cea care a dus la ridicarea de baricade, şi profită de lipsa de control de la frontiera cu Serbia.

Ministrul kosovar adjunct pentru UE, Gêzim Kasapolli, a subliniat că desfiinţarea blocadei de la posturile de frontieră Brnjak şi Jarinje este o cale de a lupta “împotriva crimei organizate şi a guvernelor paralele”. “Am lansat mesajul pentru ca autorităţile kosovare, în frunte cu KFOR şi UE, să preia controlul”. Pînă acum, Pristina nu şi-a exercitat autoritatea la posturile de trecere de la frontiera cu Serbia.