Directorul executiv adjunct al Casei Judeţene de Pensii: ”Lucrăm în program prelungit, fără recompense financiare”

În județul Cluj sunt 185.208 pensionari, iar pentru soluționarea cererilor adresate de ei Casei Județene de Pensii «lucrează la foc continuu» 45 de salariați devotați profesiunii lor. Ei fac calculele pentru stabilirea pensiilor şi demersurile pentru plățile concrete, potrivit directorului executiv adjunct al Casei Județene de Pensii Cluj, economist Rodica Şelaru.

”Din fericire, indicatorii de performanță sunt atinși, în fiecare lună, de Casa Județeană de Pensii Cluj. Ne încadrăm în termenul de 45 de zile necesar emiterii deciziilor de pensionare. Reușim să ne îndeplinim sarcinile de serviciu cu prestarea multor ore suplimentare, care nu se plătesc. Depunem eforturi substanțiale, pentru că sunt mereu recalculări de pensii, după legi noi. Resursele noastre financiare și materiale sunt puține, iar sistemul informatic ar putea fi, și el, îmbunătățit. Casa Județeană de Pensii Cluj este una dintre cele mai complexe din țară. Este vorba, în mod real, de o complexitate mai mare comparativ cu instituțiile similare din alte județe, ca urmare a diversității categoriilor profesionale care se pensionează. Întâi și întâi, Cluj-Napoca e un mare centru universitar, apoi județul are însemnate unități industriale și toate acoperă vaste profiluri de activitate. Desigur, sunt uneori și dosare a căror soluționare întârzie: sunt spețe pe care le putem rezolva numai cu ajutorul personalului de la CNPPE, prin programul informatic național. Toate casele județene de pensii lucrează pe același program informatic. Colegii noștri de la CNPPE gestionează cu dificultăți acest program. Noi facem adrese, comunicăm speța, apoi primim răspunsul. Pensionarii sunt rugați de noi să înțeleagă că nu este nici pe de parte vorba de indiferență ori rea voință din partea noastră. Noi nu vrem să îi frustrăm deloc de drepturile lor consfințite prin legi. Principala noastră preocupare este să soluționăm extrem de corect dosarele de pensionare. Suntem corecți și cu pensionarii, corecți și cu noi înșine, respectăm întocmai legile. În anumite spețe cerem punctul de vedere al Casei Naționale de  Pensii”, a relatat pentru cotidianul ”Făclia”, economist Rodica Șelaru.

Ea a oferit, totodată, câteva detalii despre structura Casei Județene de Pensii Cluj. ”În instituția nostră sunt funcționale două direcții – Economică și Stabiliri Pensii și Plăți. Avem două case locale de pensii, la Turda și la Dej, iar la Huedin un punct de lucru, unde mergem din două în două săptămâni. La Câmpia Turzii și la Gherla ne deplasăm doar pentru audiențe, oamenii se confruntă cu numeroase probleme și e nevoie de prezența noastră acolo”, spune doamna Şelaru.

”Ce îi rog eu pe pensionarii noștri: să nu dea crezare celor spuse de unii sau alții, să nu se compare cu vecinul sau cu vreun coleg de-al lor, pentru că fiecare dosar de pensie este individual. Fiecare om a început la o anumită dată activitatea sa în câmpul muncii, comparativ cu prietenul, colegul sau cu vecinul. Niciodată nu sunt două dosare la fel. Unii au sporuri de tură, alții sporuri de noapte. Nu fiecare beneficiază de aceste sporuri. Până la 1 aprilie 2001, pentru stabilirea pensiei s-a luat în calcul salariul din cartea de muncă plus sporurile cu caracter permanent. Este exclus ca la unii să fie luate în considerare aceste sporuri, iar la alții nu. Dar trebuie să precizez că există situații în care tocmai angajatorul nu a acordat riguros sporul permanent, precum, de pildă, cel pentru loialitatea față de instituție. Apoi, Legea 263 din 2010 nu ne permite să luăm în calcul sumele acordate cu titlul de premii şi nici indemnizațiile de concedii. În acest an am avut un număr însemnat de recalculări de pensii; sunt foarte multe solicitări. Recalculările sunt pe segmente de pensionari. Am lucrat pe Legea 702 – indici de corecție. Am făcut recalcularea pentru cei care au fost în pensie de invaliditate – Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale – şi au trecut la pensie la limită de vârstă după anul 2011. Pentru fiecare pensionar s-a acordat indicele de corecție în funcție de anul când a ieșit la pensie Evident, au fost pentru noi lucrări suplimentare. Pentru a rezolva toate dosarele, colegii mei au avut înțelegerea să stea câte 10-12 ore la servici, timp de două luni. Orele suplimentare prestate pot fi recompensate numai cu timp liber și nu financiar. Dar și aici se ivește o problemă: cine lucrează de luni până joi câte 12 ore pe zi, vineri are dreptul la o zi liberă, pentru refacerea forței de muncă. Omul nu are energia fizică să lucreze toată săptămâna câte 12 ore zilnic, concentrat asupra dosarelor. Și eu și colega mea mea, doamna director executiv adjunct Mariana Sălciuan, am fost aici, alături de colegii noștri, de dimineața de la ora 06,00, până seara la ora 22,00. Și nimeni nu știe ce eforturi se fac pentru ca beneficiarii noștri să își pensiile la timp. Suntem de prea multe ori blamați pe nedrept”, afirmă directorul executiv adjunct.

Referindu-se la pensiile internaționale, doamna Rodica Șelaru a arătata că sunt foarte multe solicitări pe acest segment. ”Lucrăm dificil cu instituții de profil din state europene. Dosarele cu cererile românilor care au lucrat în Spania, în zona Madrid, în Elveția și în Ungaria sunt arondate instituției noastre. Solicitanții completează un formular european, iar noi îl trimitem pentru confirmare în țările menționate. Din păcate, răspunsurile vin cu foarte mare întârziere, iar solicitanții trebuie să știe că amânările nu ni se pot imputa nouă. Fără confirmarea din străinătate noi nu putem soluționa dosarul de pensie. Subliniez că noi insistăm și de trei patru ori, la instituțiile din străinătate, pentru urgentare”, a precizat economist Rodica Șelaru.

Ea îi sfătuiește pe pensionari să își ridice drepturile bănești prin card bancar, din contul lor. Sunt, astfel, scutiți să aștepte venirea poștașului. Pe de altă parte, este preferabil ca pentru perioada de pandemie pe care o traversăm, solicitanții să apeleze la serviciile on/line ale Casei Județene de Pensii, fiind asigurați că li se va răspunde cu profesionalism. Totodată, Rodica Șelaru a specificat că programul de audiențe este cel normal la Casa Județeană de Pensii Cluj.

Biletele de tratamente balneare

”În 2019, Casa Județeană de Pensii Cluj a primit 13.561 de cereri pentru tratamente balneare. Am primit 4.442 de bilete și am vândut 4.616, diferența fiind din suplimentare. Am repartizat biletele gratuite pensionarilor cu handicapuri severe. Este un punctaj în baza căruia se acordă aceste bilete. Sunt avute în vedere și cuantumul pensiei și dacă solicitantul a beneficiat de bilet și în anul precedent. Sunt persoane cu dizabilități și cu mari probleme financiare care au într-adevăr nevoie de tratamente în stațiuni balneare.Pentru acest an, avem 4.780 de cereri și am primit 3.686 de bilete de tratamente balneare”, a relatat doamna Șelaru.

Cea mai mică pensie, cea mai mare pensie

”La ora actuală nu se mai poate vorbi de o pensie de câțiva lei, nici măcar la limita supraviețuirii. Pensii sub minim au avut agricultorii care au lucrat, până în 1989, în Cooperativele Agricole de Producție. Statul român a dat legea prin care venitul minim garantat în plată trebuie să fie de 704 lei. Pensia se calculează pornind de la prima la ultima zi de muncă. Este un raport între salariul mediu brut și salariul încasat. Într-adevăr, sunt persoane care au pe talon o pensie de 7-8 lei, dar ele au indemnizație de 1.100 sau 1.300 de lei, conform Legii 189 din 2000, actualizată în 2019. Și atunci pe talon le rămân acei 7-8 lei, pentru că beneficiază, în mod real, de altă sursă de venit, de o indemnizație.

Cele mai mari pensii revin, în general, magistraților. Sunt acordate conform legii, iar noi, Casele Județene de Pensii, ne conformăm legii și le acordăm ca atare, potrivit normativelor”, a punctat economist Rodica Șelaru.

***

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) aplică șase legi cu caracter special prin care se stabilesc pensiile de serviciu, cuantumul acestora fiind plătit doar în proporție de 19,3% în raport cu contribuțiile foștilor parlamentari, judecători, procurori, piloți din aviația civilă, angajați ai Corpului Diplomatic și ai Curții de Conturi. Diferența de 80,3% este suportată din bugetul de stat, adică din taxele şi impozitele plătite de toţi românii. În septembrie 2019, se aflau în plată, în baza celor șase legi speciale, un număr de 9.129 de pensii de serviciu de peste 10.000 de lei fiecare, suma totală achitată fiind de 92.979.634 lei, în vreme ce o pensie medie obișnuită nu depășește 1.073 de lei. Mai mulți judecătorii de la Curtea Constituțională sunt extrem de privilegiați și cumulează pensia anuală de peste 450.000 de lei cu salariul anual de circa 300. 000 de lei.

Carmen FĂRCAȘIU